ÎNSCRIE-TE ACUM

FORUMUL STRATEGIC EUROPEAN ASPEN 2026 consolidează apărarea și reziliența Europei prin reunirea liderilor politici din Est și Vest în fața amenințărilor tot mai grave la adresa securității, fiind co-condus de Institutul Aspen România și Institutul Aspen Kiev, cu sprijinul Institutului Aspen Europa Centrală, Institutului Aspen Germania, Institutului Aspen Franța, Institutului Aspen Italia, Institutului Aspen Marea Britanie, Institutului Aspen Spania și Grupului Strategic Aspen.

Arhitectura de securitate a Europei se află într-un moment de cotitură. Acest forum reunește persoanele care vor contura răspunsul acesteia: factorii de decizie de rang înalt care stabilesc direcția politică, liderii industriei de apărare care dezvoltă capacitățile, gânditorii strategici care supun ipotezele la teste de rezistență și părțile interesate instituționale care dețin pârghiile de implementare. Împreună, aceștia abordează trei întrebări esențiale: Ce decizii structurale nu mai pot fi amânate? Unde sunt cele mai profunde lacune de capacitate? Și ce imperative industriale trebuie îndeplinite pentru a le elimina? Răspunsurile nu vor descrie doar poziția Europei în materie de apărare, ci o vor determina pentru deceniul care se deschide acum.

FORUMUL STRATEGIC EUROPEAN ASPEN 2026 este o platformă de colaborare care își propune să răspundă amenințărilor de securitate în continuă evoluție din Europa și să contribuie la o abordare mai solidă și mai rezilientă în domeniul apărării, precum și la o mai bună înțelegere a acesteia la nivelul societății și al comunităților europene. Proiectul extinde dialogul pe întreg continentul, de la flancul estic, unde se desfășoară conflictul, până la factorii de decizie din vest. Acest angajament modelează înțelegerea și sprijinul cetățenilor europeni față de principalele priorități ale continentului: apărarea și securitatea în contextul amenințărilor multiple și al complexității tehnologice crescânde a tehnologiilor cu dublă utilizare, precum și al amenințărilor hibride din războiul modern. Securitatea și apărarea europeană sunt recunoscute acum ca fundamente nenegociabile pentru securitatea globală colectivă și prosperitatea comună.

Co-organizatori:
Institutul Aspen România, Institutul Aspen Kiev

Cu sprijinul:
Institutul Aspen Europa Centrală, Institutul Aspen Germania, Institutul Aspen Franța, Institutul Aspen Italia, Institutul Aspen Marea Britanie, Institutul Aspen Spania, Grupul de Strategie Aspen

Ziua 1 – luni, 28 septembrie 2026
Maison de Cygne

12:30 – 17:30 Seminarul „Conducere și politici publice”
Întrebarea centrală: Cum arată ecuația optimă a apărării europene din perspectiva structurii, inovării și societății?

Un scurt seminar de leadership care reunește aproximativ 25 de tineri lideri în ascensiune, cu vârste cuprinse între 25 și 45 de ani, din domeniile relevante ale securității și apărării, pentru o discuție mai aprofundată și mai orientată spre practică, în marja Forumului. Pe măsură ce apărarea, securitatea și inovarea avansează în ritm accelerat în întreaga Europă, care este locul societății în această ecuație și cum poate Europa să se asigure că capacitățile tehnologice și industriale progresează fără a depăși limita încrederii publice și a consimțământului democratic?

18:30 – 20:30 Cina/Recepția Forumului Strategic European de la Aspen
(numai pe bază de invitație)

Cina/recepția premergătoare forumului reprezintă un element strategic fundamental pentru crearea de relații, menită să favorizeze stabilirea de legături înainte de începerea programului principal al evenimentului.

Ziua 2 – Marți, 29 septembrie 2026
Residence Palace, Rue de la Loi 155, 1040 Bruxelles

8:30 – 9:00 Înscrieri și cafea de bun venit

9:00 – 9:20 Introducere și cuvânt de bun venit

09:20 – 10:05 Sesiunea de discuții nr. I
DE LA STRATEGIE LA ARHITECTURĂ:
Construirea unei strategii viabile de securitate europeană

Când președinta von der Leyen a anunțat, în ianuarie 2026, planurile privind o nouă Strategie europeană de securitate, ea a prezentat-o ca un răspuns la schimbările geopolitice majore, un efort de a sintetiza cunoștințele acumulate și de a oferi Europei un răspuns strategic adecvat la un mediu de securitate transformat. Provocarea centrală cu care se confruntă Strategia Europeană de Securitate (ESS) nu ține de diagnostic, ci de arhitectură: Europa a petrecut patru ani creând un volum extraordinar de instrumente de apărare, iar ESS are acum sarcina de a sintetiza lecțiile învățate din punerea în aplicare a acestora într-o viziune mai amplă și mai cuprinzătoare asupra mediului de securitate și a direcției de urmat de către UE. Ceea ce a clarificat Ankara este contextul politic în care trebuie să aibă loc această consolidare: o Statele Unite care oferă un sprijin „critic, dar mai limitat”, un continent din ce în ce mai serios în ceea ce privește industria și infrastructura sa critică. Întrebarea pentru această masă rotundă nu este, așadar, dacă Europa are nevoie de o strategie de securitate – este evident că are –, ci dacă ESS poate acoperi decalajul structural dintre ambiția instituțională a Bruxelles-ului și percepțiile divergente ale statelor membre asupra amenințărilor, capacitățile industriale de apărare și voința politică. Ajungerea la o strategie viabilă înseamnă rezolvarea a trei tensiuni pe care documentele, de una singură, nu le pot rezolva: tensiunea dintre acțiunea colectivă a UE și suveranitatea națională asupra deciziilor de apărare; între urgența reînarmării și coerența unei piețe europene a apărării cu adevărat integrate; și între autonomia strategică ca principiu și realitatea operațională a faptului că NATO rămâne cadrul principal de apărare al continentului. Ankara a accentuat toate cele trei, iar acest panel se întreabă cum ar arăta o cale credibilă de urmat.

10:05 – 10:20 Discuție la nivel înalt – de confirmat
Flancul lipsă: sprijinul public și pregătirea societății

În mare parte a Europei, entuziasmul publicului față de creșterea cheltuielilor pentru apărare și măsurile de securitate mai stricte se estompează, chiar și pe fondul intensificării amenințărilor, creând un decalaj tot mai mare între necesitatea strategică și sustenabilitatea politică. Presiunile economice, oboseala generată de mobilizarea prelungită în contextul crizei și prioritățile interne concurente erodează consensul permisiv care a stat la baza creșterii bugetelor de apărare de după 2022. Această sesiune analizează motivele pentru care sprijinul societății se clatină, dacă guvernele au exagerat urgența pe termen scurt în detrimentul aderenței pe termen lung și ce se va întâmpla cu planurile de achiziții, angajamentele din cadrul alianțelor și extinderea capacităților industriale în cazul în care opinia publică își retrage sprijinul. Discuția va evalua economia politică a menținerii investițiilor în securitate pe un orizont de mai mulți ani și ce va fi necesar — în ceea ce privește comunicarea, repartizarea sarcinilor sau elaborarea politicilor — pentru a reconstrui un consimțământ public durabil.

10:20 – 10:30 Pauză de cafea

10:30 – 11:15 Sesiunea de discuții II
FRONTUL INVISIBIL: Cibersecuritate, inteligență artificială și inovație în domeniul apărării

În timp ce dronele și sateliții domină titlurile din presă, o bătălie la fel de importantă se desfășoară în cadrul algoritmilor care iau decizii de țintire în fracțiuni de secundă și al rețelelor care apără infrastructura critică împotriva intruziunilor constante. Inteligența artificială transformă procesul de luare a deciziilor militare, de la logistica predictivă și analiza ISR până la colaborarea om-mașină pe câmpul de luptă, ridicând întrebări urgente cu privire la viteză, responsabilitate și guvernanță. Între timp, apărarea cibernetică a devenit indisolubil legată de securitatea națională, pe măsură ce actorii statali și nestatali testează rețelele electrice, sistemele financiare și rețelele de apărare cu o sofisticare din ce în ce mai mare. Această masă rotundă reunește factori de decizie, specialiști în tehnologie și lideri din industria de apărare pentru a analiza modul în care capacitățile de IA și cibernetice sunt integrate în strategiile naționale de apărare și ce cadre legislative se conturează, inclusiv Legea UE privind IA, pentru a reglementa utilizarea lor în mod responsabil. Vorbitori vor aborda chiar procesul de inovare în sine: modul în care start-up-urile, contractanții principali și capitalul privat sunt mobilizați pentru a acoperi lacunele de capacitate, precum și domeniile în care blocajele din procesul de achiziții încetinesc încă transformarea cercetării de vârf în sisteme operaționale. Discuția se va încheia cu o evaluare orientată spre viitor a ceea ce presupune o postură de apărare cu adevărat pregătită pentru IA și domeniul cibernetic, atât din punct de vedere tehnologic, cât și instituțional, în următorul deceniu.

11:15 – 12:00 Sesiunea de discuții nr. III
NOUA ZONĂ DE LUPTĂ:
Dronele, sateliții și domeniile disputate

Războiul din Ucraina și tensiunile crescânde din regiunea Mării Negre au scos la iveală un lucru: domeniile de conflict s-au extins de pe uscat, mare și aer către orbită și spectrul electromagnetic. Sistemele aeriene, maritime și terestre fără pilot remodelează modul în care forțele armate supraveghează, atacă și apără teritoriile disputate, de la „ziduri de drone” de-a lungul flancului estic al NATO până la patrule maritime autonome care urmăresc „flotele fantomă” din Marea Neagră. În același timp, sateliții au devenit o infrastructură indispensabilă pentru apărarea modernă, asigurând informații, supraveghere și recunoaștere (ISR), comunicații securizate și navigație de precizie, chiar dacă se confruntă cu amenințări tot mai mari din partea bruiajului, a falsificării semnalelor și a capacităților antisatelit. Această masă rotundă reunește lideri din domeniul militar, industrial și al sectorului spațial pentru a examina modul în care aceste domenii fizice și orbitale sunt disputate, apărate și, din ce în ce mai mult, integrate într-o singură imagine operațională. Participanții la dezbatere vor analiza provocările legate de achiziții și interoperabilitate, rolul sectorului spațial comercial și al tehnologiei cu dublă utilizare, precum și ce înseamnă reziliența atunci când adversarii pot viza infrastructura situată la sute de kilometri deasupra solului la fel de ușor ca și obiectivele de la sol. Discuția se va încheia cu întrebarea ce înseamnă acest lucru în mod specific pentru flancul estic al NATO și cum ar trebui statele aliate și industria să investească astăzi pentru a rămâne cu un pas înaintea unui peisaj al amenințărilor în rapidă evoluție.

12:00 – 12:45 Sesiunea de discuții nr. IV
SECURITATEA ECONOMICĂ ȘI REZILIENȚA LANȚULUI DE APROVIZIONARE
Consolidarea fundamentelor capacității de apărare a Europei

Industria de apărare se bazează pe minerale critice și pământuri rare pentru a-și îndeplini planurile ambițioase. Eforturile Europei pentru asigurarea securității economice au trecut de la retorică la politică, deoarece dependența de minerale critice, semiconductori și resurse energetice este considerată din ce în ce mai mult o vulnerabilitate strategică, mai degrabă decât un simplu risc comercial. Instrumente precum „Busola competitivității” a UE și strategiile de reducere a riscurilor legate de China semnalează intenția, dar punerea în aplicare rămâne inegală, iar statele membre au opinii foarte divergente cu privire la măsura în care trebuie să se renunțe la eficiența comercială în favoarea rezilienței. Această masă rotundă analizează unde lanțurile de aprovizionare ale Europei rămân cele mai expuse, dacă instrumentele actuale („friend-shoring”, constituirea de stocuri, subvențiile industriale) sunt adecvate la amploarea provocării și cum economiile mai mici și cele din Europa de Est se pot poziționa în cadrul lanțurilor valorice reconfigurate, în loc să absoarbă pur și simplu costurile măsurilor de reducere a riscurilor luate de alții. Participanții la masa rotundă vor evalua, de asemenea, dacă măsurile de securitate economică riscă să fragmenteze piața unică, chiar dacă au ca scop protejarea acesteia împotriva coerciției externe.

12:45 – 14:00 Prânz de networking

14:00 – 15:30 Sesiunea de discuții nr. V
LEGĂTURA DINTRE SECURITATEA ECONOMICĂ ȘI ECONOMIA SECURITĂȚII:
O evaluare transatlantică a dinamicii cheie din comerțul internațional și politicile de securitate

Toate țările UE reevaluează evoluția comerțului mondial din perspectiva tarifelor și a altor obstacole în calea circulației bunurilor și serviciilor, din perspectiva concurenței tot mai intense din partea Chinei în sectoare și lanțuri valorice critice, precum și din perspectiva securității aprovizionării (energie, materiale strategice, microcipuri etc.). Opțiunile practice și alegerile politice luate în considerare în acest context sunt, de asemenea, influențate de preocupările legate de securitate și apărare, care nu pot fi abordate exclusiv în cadrul NATO și care au un impact direct asupra relațiilor transatlantice. Dintr-o perspectivă transatlantică, în contextul în care relațiile comerciale dintre UE și SUA intră într-o nouă fază în urma recentului acord (care lasă nerezolvate numeroase probleme, supuse unor negocieri care nu vor fi ușoare), înțelegerea modului în care Washingtonul își stabilește prioritățile comerciale este esențială pentru părțile interesate europene. O parte a acestui proiect vizează analizarea modului în care se iau deciziile în cadrul administrației, a modului în care sunt aplicate instrumente precum secțiunile 232 și 301, precum și a identificării adevăratelor linii roșii și a punctelor de pârghie. Această întâlnire își propune să prezinte și să discute un document de cercetare elaborat cu privire la aceste chestiuni strategice.

15:30 – 15:45 Pauză de cafea

15:45 – 16:30 Sesiunea de discuții VI
DEZVOLTAREA INDUSTRIEI DE APĂRARE ȘI CHELTUIELILE
Finanțarea consolidării apărării europene; mecanisme, lacune și condiționalități

Angajamentul politic față de creșterea cheltuielilor pentru apărare în cadrul pilonului european al NATO nu mai poate fi pus serios sub semnul întrebării. Întrebarea mai dificilă este dacă baza industrială poate absorbi eficient această investiție și dacă arhitectura de finanțare este adecvată scopului urmărit. Această masă rotundă analizează instrumentul SAFE, EDIP, finanțarea în domeniul apărării de către BEI, precum și rolul emergent al piețelor de capital în consolidarea apărării europene. Se vor evalua constrângerile legate de capacitatea industrială, riscul ca cheltuielile să devanseze producția, dezbaterile privind condiționalitatea în cadrul achizițiilor comune, precum și oportunitatea strategică pentru țările situate de-a lungul coridorului care leagă Marea Baltică de Marea Neagră de a-și poziționa ecosistemele industriale din domeniul apărării ca avantaje comparative.

16:30 – 17:15 Sesiunea de discuții VII
PROTECȚIA FLANCURILOR ȘI A MĂRILOR EUROPENE
Flancurile estic și sudic, Marea Neagră și continuitatea securității maritime

Periferia strategică a Europei nu reprezintă un singur teatru de operațiuni, ci un sistem interconectat de vulnerabilități și interese, care se întinde de la Extremul Nord, trecând prin Marea Baltică și coborând prin Marea Neagră până în estul Mediteranei. Această masă rotundă de încheiere examinează coerența poziției NATO pe flancuri în lumina rezultatelor de la Ankara: adecvarea arhitecturii de descurajare de-a lungul flancului estic, dinamica în schimbare a securității din Marea Neagră după cinci ani de război, importanța strategică crescândă a infrastructurii submarine și a operațiunilor cu drone maritime, precum și legăturile dintre flancurile maritime nordic și sudic, pe care planificatorii europeni de securitate nu le mai pot trata separat.

17:15 – 17:30 Cuvânt de încheiere