Programul Aspen România pentru Politica Energetică își propune să ofere o platformă influentă de dezbatere și reflecție pentru mediul de afaceri regional și factorii de decizie politică din sectorul energetic din regiunea Mării Negre – Mării Caspice; precum și să creeze o platformă transregională (care să facă legătura între Marea Caspică, Marea Adriatică și Marea Neagră) de analiză a strategiilor și politicilor în domeniul energetic (pentru consolidarea poartei occidentale a Noului Drum al Mătăsii). Întregul demers este conceput pentru a se integra în strategia energetică a UE, precum și în evoluțiile regionale și globale privind piețele energetice, securitatea și finanțarea în acest domeniu.

Bucharest Forum Energy, organizat de Institutul Aspen România și partenerii săi, integrează logica parteneriatului public-privat a inițiativei „Romania Gateway”. Făcând parte din seria Bucharest Forum, evenimentul oferă o platformă anuală de întâlnire la nivel înalt pentru actorii din sectorul energetic, atât din sectorul public, cât și din cel privat, din regiunea Mării Negre.

Printre temele abordate pentru perioada 2007-2015 s-au numărat: interconexiunile transregionale; investițiile în infrastructura energetică; viitorul explorării și producției de surse de energie; cooperarea comercială și de investiții între UE și SUA în regiunea Mării Negre și a Mării Caspice; viitorul explorării și producției de surse de energie; comerțul, investițiile și cooperarea în regiunea Mării Negre; rolul noilor surse clasice în mixul energetic al României și al regiunii; economia verde și eficiența energetică; gestionarea mixului de resurse, tendințele pieței locale și așteptările privind cadrul juridic și de reglementare în domeniul energiei; investițiile corporative și publice în sectorul energetic; scenarii privind mixul energetic optim pentru România.

 

Ordinea de zi

Ziua 1, joi, 25 iunie 2015

09:30 – 10:00 Înregistrarea participanților și cafea de bun venit
10:00 – 10:30 Ședința plenară de deschidere

Mircea Geoană, președinte, Institutul Aspen România
Vasile Iuga, coordonator regional pentru Europa de Sud și de Est, PwC

Discursul principal d
Cătălin Predoiu, prim-vicepreședinte al Partidului Național Liberal

10:30 – 12:00 Strategia energetică națională a României în contextul Uniunii Energetice a UE: echilibrul între obiectivele de competitivitate și constrângerile bugetare

Liniile directoare emise de Comisia Europeană cu privire la viitorul Uniunii Energetice Europene au generat un proces de reflecție în rândul mediului de afaceri, al sectorului industrial și al administrației publice din România în ceea ce privește Strategia Națională în domeniul Energiei. Acest proces vizează în principal direcțiile pe care România ar trebui să le urmeze în materie de diversificare a pieței, alianțe strategice și guvernanță energetică. Toate aceste aspecte influențează poziționarea actorilor instituționali, a întreprinderilor și a potențialilor investitori pe piața internă. În același timp, Strategia energetică națională ar trebui să vizeze elaborarea unui set de orientări majore care să fie urmate, ținând seama de constrângerile bugetare actuale și de posibilitatea implementării unor soluții viabile, orientate către mediul de afaceri, pentru piața internă a energiei. Atât guvernanța instituțională, cât și cea corporativă trebuie să fie componente-cheie ale Strategiei energetice naționale a României. Strategia energetică națională ar contribui, de asemenea, la o mai bună orientare a investitorilor pe piața internă în ceea ce privește cadrul legislativ și de reglementare, precum și oportunitățile de afaceri.

Moderator: Corina Murafa, consultant în politici energetice, Banca Mondială
Participanți la dezbatere:
Mihnea Constantinescu, ambasador extraordinar, reprezentant special al Guvernului României pentru securitatea energetică
Răzvan Mironescu, vicepreședinte al Comisiei pentru industrie și servicii, Camera Deputaților
Niculae Havrileț, președinte, ANRE
Greg Konieczny, vicepreședinte executiv, Templeton Emerging Markets Group și director general, Fondul Proprietatea

12:00 – 12:15 Pauză de cafea

12:15 – 13:45 Către o adevărată uniune energetică: Ce viitor are strategia europeană privind securitatea energetică?

O Uniune Energetică completă ar favoriza fluxul neîngrădit de investiții către Europa și ar genera economii considerabile, estimate la aproximativ 40 de miliarde de euro până în 2030. Aspectele legate de securitatea energetică, guvernanța și durabilitatea se află în fruntea agendei europene și globale. O piață energetică europeană integrată ar contribui, de asemenea, în mod semnificativ la securitatea energetică a Europei, prin atenuarea riscurilor de întrerupere a aprovizionării, precum cele cu care se confruntă unele state membre. Finalizarea proiectului Uniunii Energetice nu necesită doar voință politică și instrumente de politică adecvate pentru liberalizarea piețelor energetice interne din întreaga UE, ci și resursele financiare și tehnologice necesare pentru crearea infrastructurii care să conecteze furnizorii de energie cu restul continentului. Pentru a realiza acest lucru, guvernele, investitorii privați și industria trebuie să găsească un echilibru între securitatea energetică, prețurile accesibile, siguranța mediului și durabilitatea. Acești factori constituie elemente esențiale ale unei strategii europene de securitate energetică. În același timp, scăderea prețurilor petrolului are un impact negativ asupra securității aprovizionării cu energie a UE, întrucât cea mai mare parte a producției interne europene de petrol și gaze se desfășoară în larg, este matură și din ce în ce mai costisitoare. Pe de altă parte, prețurile mai mici ale combustibililor fosili riscă să submineze investițiile viitoare în producția europeană offshore, în special pe termen mediu și lung, în timp ce scăderea prețurilor gazelor ar facilita recâștigarea de către Gazprom din Rusia a cotei de piață în detrimentul GNL și al surselor alternative de energie. O piață comună a energiei funcțională necesită un set de condiții: în primul rând, o interconectivitate sporită între statele membre ale UE; în al doilea rând, existența unui organism unic de reglementare în domeniul energiei; și, în al treilea rând, un sistem unic la nivelul întregii UE pentru definirea și protejarea consumatorilor vulnerabili. Îndeplinirea primei condiții implică o competitivitate sporită a sistemelor și rețelelor energetice naționale, precum și a rețelelor transregionale. Acest lucru necesită o finanțare considerabilă și diversificarea instrumentelor de finanțare pentru a sprijini acest obiectiv.

Moderator: Marco Giuli, analist de politici, European Policy Centre
Participanți la dezbatere:
Adrian Davidoiu, director general, Direcția Afaceri Strategice, Ministerul Afacerilor Externe al României
Vasile Iuga, lider de cluster pentru Europa de Sud și de Est, PwC
Julian Popov, membru al Fundației Europene pentru Climă și președinte al Consiliului de Administrație al Institutului European pentru Performanța Clădirilor
Arno Behrens, șef al departamentului de energie și cercetare, membru al Centrului pentru Studii de Politică Europeană
Patrick Heather, cercetător principal, Institutul de Studii Energetice din Oxford

13:45 – 14:30 Pauză de prânz

14:30 – 16:00 Dezvoltarea unei piețe energetice competitive în România: lecții învățate în ceea ce privește repartizarea costurilor și stabilirea priorităților de investiții

Reflecția asupra Strategiei Naționale de Energie generează un nou impuls atât pentru actorii instituționali, cât și pentru companii, de a-și reconsidera abordările în ceea ce privește competitivitatea pieței interne. Companiile producătoare de energie au subliniat în repetate rânduri necesitatea unui mediu competitiv, care să stimuleze încheierea de contracte pe termen lung și să asigure previzibilitatea piețelor. Un mediu competitiv ar presupune, de asemenea, realizarea unui mix energetic rezonabil, din perspectiva repartizării costurilor. Piețele externe rămân dificil de accesat pentru producătorii de energie, inclusiv pentru cei români, din cauza lacunelor din legislație și din cadrele de reglementare. Cu toate acestea, exemple precum expansiunea Hidroelectrica pe piața sârbă și, mai ales, procesele interne de reformă care au readus o companie de o asemenea anvergură pe calea profitabilității stau mărturie pentru succesul restructurării întreprinse. Deoarece creșterea competitivității pe piața națională a energiei necesită finanțare semnificativă, găsirea unor surse alternative de finanțare a devenit o prioritate pentru toți actorii de pe piață. Listarea la bursă ar putea constitui o alternativă pentru finanțarea unor proiecte naționale de anvergură, precum Tarnița sau reactoarele nucleare 3 și 4 de la centrala de la Cernavodă, sau pentru găsirea de soluții menite să scoată companii precum Hidroelectrica din insolvență și să le consolideze poziția pe piață. De asemenea, în acest an, Hidroelectrica are șanse să redevină solvabilă, să devină una dintre cele mai profitabile companii din România și să se extindă în țările vecine, în urma expansiunii în Serbia. Acest lucru ar permite României să se conecteze la piața energetică mai largă din Europa Centrală. Piața națională a energiei electrice trece în prezent printr-o reconfigurare majoră; în 2014, Electrica era cea mai mare cotare de pe Bursa de Valori din România și se află în prezent într-un proces de reformă internă și restructurare, în timp ce Enel se repoziționează strategic pe piața internă.

Moderator: Marius Lefter, redactor-șef, Energynomics.ro
Participanți la dezbatere:
Emil Calotă, vicepreședinte, ANRE
Daniela Lulache, director general, Nuclearelectrica
Victor Grigorescu, membru al Consiliului de Administrație, Electrica S.A.
Toni Volpe, director național, Enel
Tudor Gafton, director general, Amromco Energy

16:00 – 16:15 Pauză de cafea

16:15 – 17:45 Sesiuni paralele (sala de discuții în grup, închisă pentru presă)

I. Viitorul securității energetice și al eficienței energetice: tehnologie, inovație și soluții de cercetare și dezvoltare pentru o industrie durabilă

În întreaga Uniune Europeană se caută soluții care să permită introducerea pe scară largă a gazului lichefiat în sistemele energetice. În România, portul Constanța va dispune de un terminal de gaz lichefiat peste trei ani. Gazul va fi transportat dintr-un colț al continentului în celălalt printr-un sistem de terminale amplasate de-a lungul Dunării. Gazul va fi utilizat ca combustibil pentru nave, ceea ce va duce la o reducere de aproape 30 % a emisiilor de carbon. Construirea mai multor instalații de GNL ar contribui semnificativ la securitatea energetică și la atingerea obiectivelor climatice. Ce măsuri ar trebui luate pentru a contribui la realizarea unor politici climatice orientate spre viitor? În primul rând, un standard de performanță privind emisiile ar contribui la limitarea cantității de carbon pe care centralele electrice și instalațiile industriale au voie să o producă. În plus, sistemul de comercializare a cotelor de emisii din Europa nu a asigurat un preț previzibil al carbonului, necesar pentru a orienta investițiile către energia cu emisii reduse de carbon. Prețul actual al carbonului este, în același timp, mult prea scăzut pentru a avea un impact major asupra deciziilor de investiții.
Scăderea dramatică a prețurilor materiilor prime energetice, în special a prețurilor petrolului, înseamnă că o serie de active și rezerve de combustibili fosili devin extrem de neprofitabile. În ceea ce privește schimbările determinate de tehnologie, acestea includ beneficii în termeni de eficiență energetică și factori tehnologici precum energia solară și stocarea în baterii, care sporesc oferta și reduc cererea de combustibili fosili.
Pe de altă parte, în sistemul de transport, se preconizează că mașinile electrice vor aduce schimbări în modul în care se pot combina energia electrică și benzina.

Moderator: Marius Lefter, redactor-șef, Energynomics.ro
Participanți la dezbatere:
Adrian Curaj, director general, Agenția Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, Cercetării, Dezvoltării și Inovării
Ilian Vassilev, partener administrativ, Innovative Energy Solution
Eugenia Guşilov, director general, Centrul de Energie al României
Cristian Pîrvulescu, director general, Grupul Enevo
Daniel Balaci, manager, Departamentul de Tehnologii Noi și Energie Regenerabilă, Transelectrica

II. Servicii inteligente de utilități publice: valorificarea nevoilor de finanțare, consumul responsabil și creșterea eficienței energetice

Până în 2020, toate statele membre ale UE trebuie să implementeze contorizarea inteligentă pentru 80% din totalul consumatorilor de energie, cu condiția ca analizele cost-beneficiu să aibă concluzii pozitive. În România, Electrica va implementa inițial un sistem de contorizare inteligentă pentru o zonă de distribuție care acoperă 3,5 milioane de consumatori. Se estimează că acest sistem va încuraja eficiența energetică și consumul responsabil. Instrumente similare ar putea fi implementate pentru sistemele de iluminat inteligente. În același timp, în România există încă aproape 100 de localități care nu au acces la energie electrică, ceea ce reprezintă o oportunitate de extindere a pieței. La nivel regional, investițiile și extinderea rețelelor inteligente implică costuri semnificative pentru companiile din sectorul energetic. Acest lucru presupune identificarea sau conceperea unor noi instrumente de finanțare.

Moderator: Ionuț Purica, consilier special, Centrul Român de Energie, cercetător principal, Institutul de Prognoză Economică, director executiv, Centrul de Consultanță pentru Energie și Mediu
Participanți la dezbatere:
Carmen Neagu, președintă a Consiliului de Supraveghere, Transelectrica
Michele Grassi, director general, Enel Energie
Julian Popov, membru al Fundației Europene pentru Climă și președinte al Consiliului de Administrație, Institutul European pentru Performanța Clădirilor
Corneliu Bodea, vicepreședinte, Adrem Invest și vicepreședinte, ROEC
Bogdan Balaci, director general, Philips Lighting

Ziua 2, vineri, 26 iunie 2015

09:00 – 09:30 Înregistrarea participanților și cafea de bun venit

09:30 – 11:00 Centrul energetic al Mării Caspice: de la monopol la oligopol

Resursele de petrol și gaze din regiunea Mării Caspice s-au aflat în prim-planul agendei de politică energetică, cu atât mai mult în contextul recentelor evoluții geopolitice. Deși cea mai mare parte a dezbaterii s-a axat pe ruta pe care ar trebui să o urmeze aceste resurse pentru a ajunge în Europa, în ultimul deceniu problema alocării resurselor s-a schimbat complet odată cu intrarea pe piață a consumatorului chinez de energie. Deși atât UE, cât și China sunt economii cu un consum energetic ridicat, această concurență se dovedește a fi un factor semnificativ în schimbările de pe agenda politicii energetice de ambele părți ale Mării Caspice. În același timp, aceasta reprezintă un factor important de pârghie atât pentru regiunea Caspică, deoarece contribuie la diversificarea piețelor sale de consum, cât și pentru Europa și China, deoarece ajută la diversificarea surselor lor.

Moderator: Radu Dudău, conferențiar universitar, Universitatea din București și director al Energy Policy Group
Participanți la dezbatere:
Mehmet Öğütçü, președinte al Global Resources Partnership, fondator și președinte executiv al Bosphorus Energy Club
Asad Aleem, specialist în energie, Banca Asiatică de Dezvoltare
Gulmira Rzayeva, cercetător asociat, Institutul de Studii Energetice din Oxford
Boyko Nitzov, șef de echipă pentru dezvoltarea infrastructurii de gaze, ACER

11:00 – 11:15 Pauză de cafea

11:15 – 13:45 Finanțarea proiectelor energetice de mare anvergură: investiții sigure la prețul de 50 de dolari pe baril, în contextul schimbărilor geo-economice recente de pe țărmurile Mării Negre. Conectarea rolului investițiilor cu nevoile crescânde de securitate energetică – perspectiva „Romania Gateway”

Scăderea prețului petrolului a reorientat, într-o măsură semnificativă, dezbaterea de la aspectele politice către cele economice. Amenințările recente ale Gazprom privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale către Europa au exercitat presiune asupra actorilor din UE în ceea ce privește procedurile antitrust. Este de așteptat ca inovațiile în materie de eficiență și tehnologie să modifice mixul energetic și prețurile din sectorul energetic, ceea ce ar putea duce la o marginalizare și mai accentuată a combustibililor fosili cu emisii ridicate de carbon și costuri ridicate.
Pe de altă parte, gazul natural lichefiat (GNL) are un potențial mare de a deveni o marfă importantă pe piața combustibililor. Deși majoritatea instalațiilor de GNL sunt situate în America de Nord, Asia și Europa de Nord, aproximativ 33 de companii din 12 țări europene vor contribui la Planul general de transport al GNL de-a lungul Dunării. Un alt aspect important al acestui proiect îl reprezintă terminalul de 1.000 cm, aflat în prezent în construcție la Ruse, în Bulgaria.
Terminalul de GNL din Istanbul ar trebui finalizat în 2018 și este proiectat pentru o capacitate de 5 000 cm. Planurile actuale ale Comisiei pentru această regiune includ lucrări la Coridorul sudic de gaze, menit să aducă gaze din Asia Centrală în Europa. Țările din Europa Centrală și de Est sunt încurajate să urmeze exemplul statelor nordice și să-și extindă infrastructura de GNL.

I. Finanțarea interconexiunilor regionale (11:15 – 12:30)
Moderator: Radu Soviani, jurnalist economic
Participanți la dezbatere:
Enache Jiru, secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice
Vitaliy Baylarbayov, vicepreședinte adjunct, Compania Națională de Petrol a Republicii Azerbaidjan (SOCAR)
Boyko Nitzov, șef de echipă pentru dezvoltarea infrastructurii de gaze, ACER
Manfred Seitz, coordonator al proiectului TEN-T, Planul general pentru GNL Rin-Main-Dunăre, Pro Danube Management GmbH
Michael Sipos, expert internațional independent în domeniul energiei și finanțelor, expert asociat, ENERO – Centrul pentru promovarea energiei curate și eficiente în România

II. Finanțarea capacităților interne românești pentru interconectări (12:30 – 13:45)

Moderator: Radu Soviani, jurnalist economic
Participanți la dezbatere:
Enache Jiru, secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice
Andrei Caramitru, director, McKinsey România
Cătălin Păuna, economist senior, Biroul Grupului Băncii Mondiale în România, Europa și Asia Centrală
Ovidiu Demetrescu, director general, Hidro Tarnița
Mihnea Crăciun, bancher senior, BERD
Răsvan Radu, director general, UniCredit Țiriac Bank

13:45 – 14:30 Pauză de prânz

14:30 – 15:45 Reforma sectorului energetic în economiile majore și emergente: noi modele pentru o creștere durabilă

În contextul scăderii rapide a producției interne de energie și al creșterii potențiale a competitivității furnizorilor externi, măsurile care pot fi luate vizează politica fiscală și mecanismele care pot limita efectele negative asupra producției cauzate de scăderea prețurilor petrolului. Ascensiunea piețelor emergente a transformat economia globală și a redefinit tendințele din industriile dependente de energie la nivel mondial. Întrucât se preconizează că 90 % din creșterea netă a cererii de energie va proveni din economiile emergente, schimbările cheie care influențează oportunitățile de investiții și finanțare pe aceste piețe oferă o perspectivă semnificativă asupra viitorului modelelor lor de dezvoltare economică. Perspectivele de creștere ale acestor piețe nu sunt determinate doar de producția industrială, ci și de profilul principalelor categorii de consumatori și de reziliența sistemelor lor energetice. Reforma din domeniul energetic trebuie adaptată la caracteristicile mediului de afaceri și de guvernanță în care se desfășoară.

Moderator: Robert Uzună, expert afiliat, Centrul Român pentru Politici Europene
Participanți la dezbatere:
Mehmet Öğütçü, președinte, Global Resources Partnership, fondator și președinte executiv, Bosphorus Energy Club
Ioana Gheorghiade, director executiv pentru finanțe publice și infrastructură, BCR
Radu Dudău, profesor asociat, Universitatea din București și director, Energy Policy Group
Sorin Pîslaru, redactor-șef, Ziarul Financiar

15:45 – 16:00 Concluziile sesiunii plenare și conferința de presă