O scrisoare deschisă semnată de membrii Institutului Aspen din România

Fii puternică, România – trecem cu toții printr-o perioadă dificilă și numai împreună vom reuși să o depășim!

Începem această scrisoare deschisă prin a ne afirma cu tărie convingerea fermă în puterea noastră durabilă ca națiune și angajamentul de a depăși situația medicală, socială și economică generată de pandemia de coronavirus.

Membrii Institutului Aspen România, atât companii, cât și persoane fizice, susțin acest mesaj și se angajează, acum mai mult ca oricând, să contribuie la cei patru piloni de acțiune pe care îi numim „O întoarcere spre România”.

Ghidându-ne după valorile noastre fundamentale, apelul nostru adresat întregii societăți, actorilor publici și economici, persoanelor fizice și instituțiilor se bazează pe convingerea fermă că numai revenind la punctele esențiale ale angajamentului nostru, societatea și țara noastră vor ieși din această criză mai puternice, mai sănătoase și mai încrezătoare.

În acest sens, ne angajăm, facem apel și ne asumăm următoarele:

Reîntoarcerea Solidarității

Având în vedere nivelul actual de divizare și fragmentare socială, a sosit momentul să promovăm un discurs mai constructiv și mai incluziv din punct de vedere social în viața noastră socială, economică și civică. Locuitorii din mediul urban și cei din mediul rural, antreprenorii și angajații, persoanele din sectorul public și lucrătorii din sectorul privat, românii care trăiesc în țară și cei care trăiesc în străinătate – toți au nevoie de unitate, solidaritate, sprijin și speranță. Este nevoie de o serie de acțiuni din partea tuturor celor care conduc discursul public.

Este timpul să recunoaștem că, în momentele de pericol iminent, fiecare poate să-și aducă contribuția și că ar trebui să ne unim pentru a-i sprijini în special pe cei aflați în prima linie a luptei: medici, asistente medicale și personalul medical din spitale, polițiști și personalul din domeniul securității publice, angajații din comerțul cu amănuntul, din farmacii și din sectorul bancar care deservesc clienții pentru a le satisface nevoile esențiale, funcționarii publici, companiile și persoanele care contribuie la asigurarea mijloacelor necesare pentru siguranță și supraviețuire. Este timpul să înțelegem că patriotismul înseamnă solidaritate – nu naționalism –, iar loialitatea față de țară înseamnă datorie și sacrificiu – nu identitate egoistă.

Nu în ultimul rând, este timpul să conștientizăm că România este deosebit de vulnerabilă din cauza numărului mare de persoane vârstnice, a comunităților izolate și vulnerabile, a familiilor sărace și a copiilor aflați în îngrijire, care se află acum într-o situație de neapărată. Vom fi atât de puternici și de rezistenți pe cât vor avea ei nevoie să fim. Iar pentru aceasta trebuie să regândim sprijinul pe care îl acordăm acestora, în cadrul unui parteneriat public-privat.

Revenirea competenței și a încrederii în serviciul public și o mai bună cooperare între cei trei piloni ai societății: sectorul public, cel privat și cel neguvernamental

Circumstanțele ne obligă să conștientizăm cât de mult contează competența și încrederea. Și suntem nevoiți să înțelegem cât de important este să privim guvernul și serviciul public ca pe un spațiu destinat unor actori serioși, cu calificări solide. De fapt, asta este ceea ce își doresc majoritatea cetățenilor în acest moment.

În acest sens, ne reafirmăm angajamentul de a susține onoarea patriotică pe care o reprezintă munca în cadrul administrației publice. Nu numai că vom continua să investim în Programul de leadership în serviciul public, ci ne vom concentra și asupra domeniilor critice în care dezvoltarea expertizei este esențială. De asemenea, ne vom angaja în parteneriate public-privat, în cadrul cărora competențele, resursele și rapiditatea de acțiune ale sectorului privat ar putea constitui un sprijin crucial. Solicităm aprofundarea dialogului dintre sectorul public și cel privat, în beneficiul României. Pentru că problemele ar trebui să conducă la soluții, și nu la divergențe.

Revenirea la competență și încredere în serviciul public, precum și o mai bună cooperare între cei trei piloni ai societății (public, privat și neguvernamental) impun, de asemenea, recunoașterea faptului că încrederea publicului este esențială – și că această încredere depinde de spusul adevărului. Facem apel la o reorientare către România, bazată pe sinceritate cu privire la punctele noastre forte și la cele care trebuie consolidate, în loc să ne angajăm pe calea periculoasă a populismului și a instigării la frică. Trebuie să ne asigurăm că întoarcerea către România nu înseamnă autarhie și izolare. Cu toții trăim și dorim să prosperăm în România – cu toții vom contribui atunci când vom fi chemați să servim și să sprijinim țara. Nimeni nu dorește răul, iar acest lucru ar trebui să constituie, în sine, baza pentru a colabora în mod constructiv cu toți actorii societății.

În același timp, sectorul privat ar trebui să adopte într-o măsură mai mare un nou tip de capitalism solidar, bazat pe un sens reînnoit al misiunii. La urma urmei, când această criză se va încheia, va fi în detrimentul tuturor părților implicate să privim înapoi și să împărțim companiile în două categorii – cele echilibrate, care acționează nu doar în beneficiul acționarilor, ci și al angajaților lor, al comunităților din care fac parte, al clienților și al altor părți interesate, contribuind la crearea de valoare pentru o parte mai largă a societății, și cele care au încercat să profite de turbulențe. Suntem cu toții în aceeași barcă și ar trebui să împărțim împreună povara, iar împreună vom contribui la reconstrucție.

Revenirea la o bună guvernanță pe termen lung și la servicii publice eficiente

Acum este mai evident ca niciodată cât de esențial este ca guvernul să joace un rol mult mai important în crearea unei redundanțe adecvate în lanțurile de aprovizionare — reziliente chiar și în fața șocurilor comerciale provenite de la aliați. Aceasta va reprezenta o reorientare substanțială pe care solicităm să o transformăm într-o strategie pe termen lung pentru reziliența medicală, socială și economică. Totuși, trebuie să gândim reziliența pe termen lung. Și ne angajăm să ne aducem contribuția la reconstrucția viitorului nostru pe baza a patru piloni: infrastructura, educația, tehnologia și sănătatea.

Pandemia va schimba paradigma privind locul în care se desfășoară furnizarea serviciilor medicale. Avem nevoie de spitale noi, de unități noi pentru cercetarea și producția de tratamente esențiale sau de materiale medicale, la fel cum avem nevoie de o nouă paradigmă în ceea ce privește telemedicina. Cu toții trebuie să ne asumăm o responsabilitate mult mai activă și mai directă pentru dezvoltarea sistemului de sănătate.

Așa cum o demonstrează situația actuală, educația nu numai că trebuie să adopte diverse formate, ci trebuie să-și dezvolte și flexibilitatea necesară pentru a putea fi asigurată indiferent de circumstanțe și, în primul rând, cu scopul de a-i pregăti pe copiii noștri pentru lumea în care vor trăi. Facem un apel special și ne angajăm să identificăm soluții pentru a reduce drastic analfabetismul funcțional și abandonul școlar, care se situează la cele mai ridicate niveluri din UE.

Nu în ultimul rând, am descoperit că interacțiunea zilnică cu statul poate avea loc și se întâmplă efectiv prin intermediul unor soluții tehnologice care schimbă viața. Tehnologia are potențialul de a transforma serviciile publice și calitatea vieții a atâtor oameni care au nevoie de sprijin, de asistență, care trebuie să fie protejați sau care doresc pur și simplu să-și îndeplinească obligațiile fiscale și de altă natură online, deoarece este mai comod, mai sigur și mai ieftin.

În ansamblu, tehnologia are un potențial imens de a contribui la modernizarea României: de la calitatea și siguranța locurilor de muncă până la calitatea și siguranța vieții. Românii sunt creativi și rezistenți; haideți să transformăm dificultățile actuale într-o strategie de modernizare a industriei ușoare, a sectorului de înaltă tehnologie și a întregului ecosistem antreprenorial și de accelerare tehnologică.

Reafirmarea angajamentului față de valorile noastre democratice

Este foarte important ca, în aceste vremuri de criză, să nu uităm de valorile noastre democratice. Mulți actori, atât de stat, cât și nestatali, folosesc știri false și dezinformare pentru a ne îndepărta de Occident, susținând că Uniunea Europeană și aliații noștri externi ne-au abandonat și că fiecare este pe cont propriu. Nimic nu ar putea fi mai departe de adevăr. Atât NATO, cât și UE, precum și alte organizații internaționale, lucrează neîncetat pentru a găsi cele mai bune soluții, astfel încât să putem depăși cu toții această criză.

Reîntoarcerea la valorile noastre democratice înseamnă că nu am uitat lecțiile învățate în cei 30 de ani de la căderea comunismului și că suntem mai hotărâți ca niciodată să ne respectăm convingerile privind democrația, transparența și statul de drept.

Fii puternică, România – trecem cu toții printr-o perioadă dificilă și numai împreună vom reuși să o depășim!

Membrii Institutului Aspen din România

 

 

Scrisoare deschisă din partea membrilor Institutului Aspen România

Fii puternică, România – ne aflăm într-o situație dificilă și doar împreună o putem depăși!

Începem această scrisoare deschisă prin a ne afirma convingerea fermă în capacitatea noastră, ca națiune, de a rezista și în puterea de a depăși cu succes situația actuală generată la nivel medical, social și economic de pandemia de COVID-19.

Membrii Institutului Aspen România susțin acest mesaj și se angajează, acum mai mult ca oricând, să acționeze în conformitate cu principiile care pot facilita ceea ce noi numim „Reîntoarcerea către România”.

Ghidați de valorile noastre fundamentale, apelul nostru se adresează întregii societăți, factorilor de decizie din sectorul public și privat, cetățenilor, precum și instituțiilor și se bazează pe convingerea fermă că numai prin revenirea la angajamentele și principiile esențiale societatea și țara noastră vor ieși din această criză mai puternice, mai sănătoase și mai încrezătoare.

Astfel, ne angajăm și facem un apel la respectarea următoarelor principii:

Întoarcerea la Solidaritate

Având în vedere nivelul actual al divizării sociale, este momentul să promovăm un discurs mai constructiv și mai incluziv din punct de vedere social, economic și civic. Cei care locuiesc în orașe și cei care locuiesc la sate, antreprenorii și angajații, angajații din sectorul public, precum și cei din sectorul privat, românii de acasă, precum și cei de peste hotare – cu toții avem nevoie de unitate, solidaritate, sprijin și speranță. În acest scop, este necesară o serie de acțiuni din partea tuturor celor care coordonează discursul public.

Este momentul să recunoaștem că, în fața unei amenințări de o asemenea amploare, fiecare dintre noi poate juca un rol și ar trebui să ne unim eforturile pentru a-i sprijini în special pe cei care se află în prima linie de luptă: medicii, asistenții medicali și personalul medical din spitale, personalul însărcinat cu siguranța publică, angajații din sectoarele comerțului cu amănuntul, farmaceutic și bancar care continuă să-și servească clienții pentru nevoile lor critice, funcționarii publici, companiile și persoanele care contribuie la asigurarea mijloacelor de siguranță și supraviețuire. A sosit momentul să înțelegem că patriotismul înseamnă solidaritate – nu naționalism, că loialitatea față de țară înseamnă slujire și sacrificiu – nu identitate egoistă.

Nu în ultimul rând, este momentul să conștientizăm că România este expusă într-o măsură deosebită, având un număr ridicat de persoane în vârstă, comunități izolate și vulnerabile, familii sărace, care se află acum toate într-o situație de vulnerabilitate. Vom fi atât de puternici și rezistenți pe cât vor avea ei nevoie. Și în acest sens, trebuie să regândim sprijinul pentru ei în cadrul unui parteneriat public-privat.

Revenirea la competență și încredere în serviciul public și la o mai bună cooperare între cei trei piloni ai societății: sectorul public, sectorul privat și sectorul neguvernamental

Circumstanțele actuale ne fac să conștientizăm cât de mult contează expertiza și încrederea. Și ne determină, totodată, să ne dăm seama cât de important este să tratăm guvernul și serviciul public ca pe un spațiu al seriozității și al principiilor. De fapt, acestea sunt lucrurile pe care majoritatea cetățenilor se așteaptă să le vadă în aceste zile.

În acest sens, ne reafirmăm angajamentul de a-i sprijini pe cei care au ales să-și îndeplinească datoria patriotică de a lucra în administrație. Nu numai că vom continua să investim în programe precum Public Service Leadership Program, dar ne vom concentra și asupra domeniilor critice care necesită consolidarea expertizei. De asemenea, ne vom implica în parteneriate public-privat, în cadrul cărora competențele, resursele și rapiditatea de acțiune din sectorul privat ar putea aduce o contribuție esențială. Facem apel la valorificarea oportunităților oferite de consultarea între sectorul public, privat și organizațiile neguvernamentale, în beneficiul României. Pentru că problemele ar trebui să conducă la soluții, nu la divergențe.

Revenirea la competență și încredere în serviciul public, precum și la o mai bună cooperare între cei trei piloni ai societății (public, privat și neguvernamental) necesită, de asemenea, recunoașterea faptului că încrederea publică este esențială – și că această încredere se bazează pe adevăr. Lansăm acest apel pentru o reîntoarcere către România cu onestitate față de punctele forte ale țării noastre, dar și față de aspectele care încă trebuie consolidate, pentru a evita calea periculoasă a populismului și a fricii. Trebuie să ne asigurăm că reîntoarcerea către România nu înseamnă autarhie și izolare. Cu toții trăim și vrem să prosperăm în România – cu toții ar trebui să contribuim atunci când suntem chemați să servim și să sprijinim țara. Nimeni nu dorește răul nimănui – acest principiu ar trebui să constituie baza pentru o interacțiune constructivă între toți reprezentanții societății.

În același timp, sectorul privat ar trebui să adopte într-o măsură mai mare un nou tip de capitalism care să țină cont mai mult de nevoile societății, bazat pe un sens reînnoit al misiunii sale. La urma urmei, când se va încheia această criză, nu este în interesul niciunei părți să privim înapoi și să împărțim companiile în două categorii – cele care acționează nu numai în beneficiul acționarilor, ci și în beneficiul angajaților lor, al comunităților și al clienților, contribuind la crearea de valoare adăugată pentru o parte mai largă a societății, și cele care au încercat să profite de agitația cauzată de criză. Ne aflăm cu toții în această situație și ar trebui să împărțim sarcina și să contribuim împreună la reconstrucția României.

Revenirea la buna guvernare și la servicii publice eficiente pe termen lung

Acum este mai evident ca niciodată cât de important este ca guvernul să își asume un rol mai important în crearea unei rezerve suficiente în lanțurile de aprovizionare – capabilă să reziste chiar și la șocuri comerciale din partea aliaților. Acest aspect va reprezenta o reorientare eficientă, pe care o solicităm să devină o strategie pe termen lung pentru asigurarea rezilienței medicale, sociale și economice. Cu toate acestea, reziliența trebuie gândită pe termen lung. De asemenea, facem apel și ne angajăm să contribuim la reconstrucția care va fi necesară în viitorul apropiat, pornind de la patru piloni: infrastructură, educație, tehnologie și sănătate.

Pandemia va schimba paradigma sistemului nostru de sănătate. Avem nevoie de noi spitale, avem nevoie de noi facilități pentru cercetarea și producerea de tratamente esențiale sau de materiale medicale, și, în aceeași măsură, avem nevoie de o nouă legislație în domeniul telemedicinei. Cu toții trebuie să ne asumăm responsabilitatea într-un mod mult mai activ și mai direct pentru furnizarea serviciilor medicale.

După cum putem observa în aceste zile, educația nu numai că trebuie să adopte diverse formate noi, ci trebuie să-și dezvolte agilitatea necesară pentru a fi oferită indiferent de circumstanțe, punând accentul, în primul rând, pe pregătirea copiilor noștri pentru lumea în care vor trăi. În mod special, facem apel și pledăm pentru identificarea unor soluții care să reducă analfabetismul funcțional și abandonul școlar, România aflându-se în prezent pe ultimul loc în acest domeniu printre țările UE.

Nu în ultimul rând, în această perioadă descoperim că interacțiunea zilnică cu statul poate fi asigurată prin soluții tehnologice. Tehnologia are potențialul de a transforma serviciile publice și calitatea vieții atâtor persoane care au nevoie de sprijin, asistență, siguranță sau care pur și simplu doresc să își îndeplinească obligațiile fiscale și alte obligații publice online, într-un mod mai convenabil, mai sigur și mai ieftin.

Tehnologia are un potențial imens de a moderniza România: de la calitatea și siguranța locurilor de muncă la calitatea și siguranța vieții. Românii sunt creativi și rezistenți, iar este important să transformăm dificultățile actuale într-o strategie pentru modernizarea industriei ușoare, a tehnologiei de vârf și a întregului ecosistem antreprenorial și tehnologic.

Revenirea la angajamentul față de valorile noastre democratice

Este foarte important ca, în această perioadă de criză, să nu uităm de valorile noastre democratice. Multe organizații statale și neguvernamentale folosesc știrile false și dezinformarea pentru a ne îndepărta de Occident, susținând că Uniunea Europeană și aliații noștri externi ne-au abandonat și că fiecare este pe cont propriu. Aceste afirmații nu ar putea fi mai departe de adevăr. Atât NATO, cât și UE, precum și alte organizații internaționale lucrează neîncetat pentru a găsi cele mai bune soluții, astfel încât să putem depăși cu toții această criză.

Revenirea la valorile noastre democratice înseamnă că nu am uitat lecțiile învățate în cei 30 de ani de la căderea comunismului și că suntem mai hotărâți ca niciodată să avem încredere în democrație, transparență și statul de drept.

Fii puternică, România – ne aflăm într-o situație dificilă și doar împreună o putem depăși!

Membrii Institutului Aspen România