Organizatori: Institutul Aspen România, German Marshall Fund of the United States
Cu sprijinul: NATO
Cofinanțat de: Uniunea Europeană, USAID
Parteneri instituționali: Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe al României, Ministerul Apărării Naționale al României, AmCham, Ambasada Republicii Cehe în România
Parteneri internaționali: Conferința de Securitate de la München, Institutul Aspen din SUA, Forumul de Securitate de la Aspen, Institutul Aspen din Franța, Institutul Aspen din Kiev, Institutul Aspen din Italia, Institutul Aspen din Germania, GLOBSEC
Partener strategic: InnovX-BCR
Parteneri de expertiză: KEARNEY , Valorem Business Advisers
Parteneri principali: Vodafone, Microsoft, UiPath, Mastercard, ING, E-ON, OMV Petrom, ENEL, Modex, eMAG
Parteneri: Google, Alliance Healthcare, Horváth
Susținători: Cotnari, MOL, Publicis Groupe România
Parteneri media: TVR, Antena 3 CNN, AGERPRES, Radio România Actualități, Emerging Europe, CaleaEuropeana.ro, DC Media Group, Panorama.ro, Kiss FM, Piața Financiară

Forumul anual Aspen – GMF București reprezintă o platformă pentru dezbateri autentice, care stimulează reflecția și sunt orientate spre viitor, menite să abordeze chestiuni de actualitate și să trateze problemele complexe ale unor contexte regionale și internaționale din ce în ce mai dinamice și volatile.

După cele 10 ediții de succes organizate până în prezent, suntem mândri să marcăm un moment important în istoria Forumului de la București printr-o a 11-a ediție de excepție în 2022, care subliniază colaborarea dintre Institutul Aspen România și German Marshall Fund of the US în efortul de a reuni pe aceeași scenă din București vorbitori și moderatori internaționali de nivel înalt. Forumul Aspen – GMF de la București a devenit, de-a lungul ultimului deceniu, una dintre cele mai importante dezbateri publice strategice din regiune, urmându-și misiunea de a oferi o platformă pentru viziuni de viitor privind politicile economice, de securitate și sociale, precum și pentru promovarea dialogului între guverne, societatea civilă și mediul de afaceri.

Ediția din 2022 va avea loc în contextul războiului din Ucraina, care a afectat întreaga lume, atât din punct de vedere economic, cât și al securității. De la prețurile energiei la lanțurile de aprovizionare, de la industria de apărare la prețurile de consum, efectele economice ale războiului se resimt profund. Aspectul umanitar al războiului rămâne principala consecință catastrofală, la care se adaugă toate celelalte crize și implicații. Nu se prevede ca activitatea militară să se încheie în curând, iar durata războiului nu va face decât să agraveze multiplele crize. Deși dificil, nu este prematur să începem o discuție despre reconstrucție, care trebuie să implice stabilizarea Ucrainei și a regiunii ca o condiție prealabilă pentru acțiuni ulterioare.

Multitudinea crizelor profunde din ultimii ani a amplificat ceea ce era deja o transformare masivă care se producea în întregul spectru al societăților noastre. Astfel, deși aspectele legate de securitate rămân o prioritate în aceste vremuri de război, discuțiile și acțiunile menite să contureze stabilitatea, pacea și progresul viitor în regiune și dincolo de aceasta nu sunt cu nimic mai puțin importante. O reconstrucție strategică și durabilă a Ucrainei implică o dimensiune și o abordare regională, în cadrul căreia creșterea economică, comerțul, infrastructura și securitatea acesteia, dezvoltarea tehnologică, precum și reconstrucția morală și socială sunt atât planificate în mod coerent, cât și transpuse în acțiuni concrete. Țările membre ale NATO și ale UE de pe flancul estic au reprezentat piloni ai sprijinului occidental acordat Ucrainei și vor continua să joace un rol major în reconstrucția acesteia și în dezvoltarea ulterioară a regiunii în anii următori.

La fel ca în fiecare ediție, evenimentul va reuni reprezentanți ai mediului de afaceri, oficiali și membri ai comunității strategice, într-un format tripartit care favorizează cel mai bine analizele și abordările sinergice. Participanți din Europa, America de Nord, țările partenere ale NATO, precum și din Orientul Mijlociu și Asia se vor reuni pentru cele două zile de dezbateri, alături de reprezentanți de rang înalt ai NATO, ai UE și ai guvernelor naționale.

Galerie foto

Publicații și rapoarte:
O lume în schimbare – Către o nouă arhitectură europeană
Un Plan Marshall modern pentru Ucraina
Conceperea redresării Ucrainei în spiritul Planului Marshall
Zeitenwende pentru G7 – Raportul de securitate de la München
Răsturnarea situației – Raportul de securitate de la München 2022

Ordinea de zi

*Toți vorbitorii vor participa în persoană, cu câteva excepții, care vor fi semnalate corespunzător.

Ziua 1 – 29 noiembrie

09.40 – 09.55 EET Cuvânt de deschidere

• Florin Pogonaru, vicepreședinte, Institutul Aspen România
• Laura Thornton, directoare și cercetătoare principală, Alliance for Securing Democracy, German Marshall Fund of the United States

10.00 – 10.30 EET Discurs de deschidere, urmat de o sesiune de întrebări și răspunsuri

• Jens Stoltenberg, secretar general al NATO

Sesiune de întrebări și răspunsuri moderată de Cristina Cileacu, jurnalistă la DIGI24

I. Către o nouă arhitectură europeană cuprinzătoare. Prezentarea raportului

10.35 – 11.05 EET Discuție la nivel înalt cu Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO
Moderată de Edward Luce, redactor și editorialist pentru știri din SUA, Financial Times

11.05 – 11.10 Discursul principal

• Olena Zelenska, Prima Doamnă a Ucrainei (mesaj înregistrat în prealabil)

11.10 – 11.20 EET Discurs de deschidere

• Mevlüt Çavuşoğlu, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Turcia

Prezentat de Radu Tudor, analist politic și de apărare

11.20 – 11.40 EET Discuție la nivel înalt privind o nouă arhitectură europeană de securitate – Hotărâți în fața agresiunii Rusiei

• Jan Lipavský, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Cehe
• Ambasadoarea Julianne Smith, reprezentanta permanentă a Statelor Unite la NATO

Moderator: Steven Erlanger, corespondentul șef pe probleme diplomatice în Europa al ziarului „The New York Times”

11.40 – 11.50 EET Prezentarea raportului privind o nouă arhitectură europeană cuprinzătoare – împreună cu Institutul Aspen Italia

• Maroš Šefčovič, vicepreședinte pentru relații interinstituționale și prospectivă, Comisia Europeană (mesaj preînregistrat)

11.50 – 12.30 EET Masa rotundă 1: O nouă arhitectură politică și democratică în Europa

Războiul din Ucraina a adus în prim-plan problema securității europene, atât în dimensiunile sale militare, economice, energetice, cibernetice, cât și sociale. Sunt necesare schimbări pentru a asigura securitatea și stabilitatea pe termen lung ale continentului, iar acestea sunt dezbătute atât în cercurile intelectuale, cât și în cele decizionale. Masa rotundă va analiza noua arhitectură a securității europene, forma sa posibilă și dezirabilă, precum și calea către realizarea acesteia.

Discursul principal:João Gomes Cravinho, ministrul afacerilor externe al Portugaliei

• Ivan Krastev, președinte al Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia, membru permanent al Institutului pentru Științe Umane (IWM) din Viena
• Arancha González Laya, decan al Școlii de Afaceri Internaționale din Paris, Sciences Po; fost ministru al Afacerilor Externe, al Uniunii Europene și al Cooperării din Spania
• Laura Thornton, directoare și cercetătoare principală, Alliance for Securing Democracy, German Marshall Fund of the United States
• Jacek Rostowski, președinte al Fundației pentru Liberalismul Contemporan din Varșovia; fost ministru al finanțelor și viceprim-ministru al Poloniei

Moderator: Alina Inayeh, consilier al președintelui, German Marshall Fund of the United States

12.35 – 13.10 EET Masa rotundă 2: O nouă arhitectură economică europeană 

Economia mondială a fost afectată structural de războiul care a urmat pandemiilor, dincolo de stagnare și de prețurile ridicate la bunurile de consum. Evenimentele din ultimii ani au modificat procesele economice și au afectat legăturile economice, de la lanțurile de aprovizionare până la investiții. Cuvântul zilei este „reziliență” – a face față perioadelor dificile care ne așteaptă încă, înțelegând și integrând în același timp schimbările sistemice care au loc sau sunt prevăzute. Care ar fi cele mai bune politici de dezvoltare în perioadele de stagnare? Cum poate dezvoltarea economică să genereze stabilitate în cel mai bun mod posibil? Cum poate fi realizată convergența economică într-un mod mai durabil?

• Gallina Vincelette, director de țară pentru Uniunea Europeană, Europa și Asia Centrală, Banca Mondială
• Mihaela Bitu, director general, ING Bank România
• Róbert Vass, fondator și președinte al GLOBSEC
• Jean-Christophe Boucher, director științific al Grupului pentru Politică Internațională și Comerț din cadrul Școlii de Politici Publice a Universității din Calgary

Moderator: Maria Tadeo, corespondentă pentru Europa, Bloomberg

II. Reziliența socială ca primă linie de apărare

13.15 – 14.00 EET Masa rotundă nr. 3: Reziliența cibernetică și combaterea amenințărilor cibernetice – cu Institutul Aspen din SUA și Aspen Germania

Atacurile cibernetice, deseori desfășurate în numele unor actori statali și menite să afecteze și să perturbe sistemele informatice ale democrațiilor liberale, au dus la o schimbare de paradigmă în domeniul securității și apărării. Masa rotundă va analiza provocările generate de noile tehnologii, punând accentul în special pe îmbunătățirea rezilienței în contextul amenințărilor legate de tehnologie, mai ales în ceea ce privește cooperarea transatlantică.

• Jeff Greene, director principal pentru programe de securitate cibernetică, Institutul Aspen; fost șef al departamentului de intervenție și politici cibernetice, Consiliul Național de Securitate, Casa Albă (prin videoconferință)
• Jeff Bullwinkel, vicepreședinte regional pentru afaceri externe și juridice, Microsoft Europa
• Chelsey Slack, director adjunct al Secției de politici cibernetice și hibride, Sediul Central al NATO
• Dan Cîmpean, director al Direcției Naționale pentru Securitate Cibernetică (DNSC) (prin videoconferință)
• Arthur Lazăr, director adjunct, Centrul Cyberint

Moderator: Radu Puchiu, director al Programului de politici publice „Tehnologie și societate”, Institutul Aspen România

14.00 – 14.30 EET Pauză de prânz

14.30 – 15.15 EET Panelul 4 Accelerarea inovării în România și în Europa Centrală și de Sud-Est – cu InnovX-BCR

Programul RO-WIN al Institutului Aspen România își propune să colaboreze cu InnovX-BCR pentru a crea o platformă de schimb de expertiză și cunoștințe care să pună în legătură liderii români ai inovării care trăiesc în străinătate cu antreprenori promițători și inovatori din țară, conectând România la noduri-cheie și centre importante de pe piața inovării. Masa rotundă va reuni inovatori români recunoscuți, reprezentanți ai unor fonduri mari de capital de risc, precum și start-up-uri și scale-up-uri cu potențial ridicat, într-o discuție privind construirea și finanțarea unui ecosistem al inovării în România.  

• Andrei Roth, director de tarifare comercială, UiPath
• Sonia Fedorovici, șefă a departamentului juridic și GP, RocaX
• Marius Dascalu, director general al Headlight Solutions
• Voicu Oprean, fondator, AROBS

Moderator: Ionuț Stanimir, director executiv de marketing și comunicare, BCR / bursier Aspen 

15.15 – 16.15 EET Masa rotundă nr. 5: Marea Neagră ca vortex strategic – cu Conferința de Securitate de la München

Războiul din Ucraina a scos în prim-plan nu numai instabilitatea din estul Europei (regiunea Mării Negre), ci și nevoia imperioasă de a regândi securitatea europeană. Deși NATO rămâne piatra de temelie a acestei arhitecturi, multiplele fațete ale războiului modern și noua rețea de relații geopolitice impun o abordare mai aprofundată a securității. Reconstrucția Ucrainei și, de fapt, a întregii regiuni, are ca una dintre condițiile prealabile stabilitatea, care poate fi asigurată doar de o arhitectură de securitate solidă, care să ia în considerare întreaga regiune a Mării Negre, pe uscat, în aer și pe mare. Componente importante ale securității, așa cum o demonstrează încă o dată evenimentele recente, sunt securitatea energetică și a infrastructurii strategice, alături de securitatea cibernetică și reziliența societală. Masa rotundă va aborda multiplele provocări ale regiunii Mării Negre, viitoarele abordări în materie de securitate, precum și căile către stabilitate.

• Simona Cojocaru, secretar de stat, Ministerul Apărării Naționale al României
• Zanda Kalniņa-Lukaševica, prim-vicepreședintă a Parlamentului, membră a Comisiei pentru afaceri externe și a Comisiei pentru afaceri europene din cadrul Parlamentului Republicii Letonia, Riga; „Munich Young Leader” 2014
• General-locotenent (în rezervă) Frederick Ben Hodges, consilier principal la „Human Rights First”; fost comandant al Armatei Statelor Unite în Europa, New York
• Michal Baranowski, director al biroului din Varșovia al German Marshall Fund of the United States

Moderator: Ambasadorul dr. Christoph Heusgen, președinte al Conferinței de Securitate de la München

16.15 – 17.15 EET Masa rotundă nr. 6 Securitatea energetică și tranziția verde: două obiective pentru viitorul energiei

Chiar înainte de războiul din Ucraina, Europa și democrațiile occidentale decisese să-și decarbonizeze economiile, care, în special în cazul UE, sunt încă extrem de dependente de gazul rusesc. În prezent, instrumentalizarea energiei de către Rusia ca armă de politică externă, care amenință securitatea energetică a Europei, oferă un impuls pentru accelerarea tranziției verzi și asigurarea unor surse de energie alternative și mai curate. Panelul va discuta soluții pe termen scurt și lung care să contribuie la atingerea dublei obiective de decarbonizare a economiei și de asigurare a securității energetice.

• Virgil-Daniel Popescu, ministrul Energiei, Guvernul României
• Christina Verchere, director general, OMV Petrom
• Carlo Pignoloni, director general și director național, ENEL România
• Claudia Griech, director general, E.ON Energie România S.A.
• Kurt Weber, director general, Horváth

Moderator: Cristian Pirvulescu, director al Programului Aspen pentru Energie și Sustenabilitate

17.15 – 18.00 EET Masa rotundă nr. 7 : Perspective pentru pace în Ucraina și în regiune – cu Institutul Aspen din Franța

Stabilitatea întregii regiuni depinde de încetarea războiului din Ucraina. Deși timpul este esențial pentru ca sprijinul acordat Ucrainei să nu slăbească, la fel de importantă este și amploarea victoriei Ucrainei. Evoluțiile necesare pentru a ajunge la o pace durabilă, precum și cele necesare odată ce pacea a fost instaurată, au aceeași importanță. Panelul va analiza ambele aspecte, discutând ce este necesar pentru a obține și a menține victoria și, în consecință, pacea.

• Natalie Jaresko, președintă, Institutul Aspen din Kiev (prin videoconferință)
• Misha Glenny, rector al Institutului de Științe Umane din Viena; autor al cărților „McMafia”, „DarkMarket” și „Balcanii”
• Sarah-Myriam Martin-Brule, profesor titular la Universitatea Bishop’s, cercetător asociat la Institutul Internațional pentru Pace
• Alena Kudzko, vicepreședintă a GLOBSEC, directoare a Institutului de Politici GLOBSEC

Moderator: Jean-Christophe Bas, fondator și director general al Connecters for Peace, membru al Consiliului de administrație al Aspen France, absolvent al MMF din 1991

Ora 19.00 EET – Recepție cu cocktailuri organizată de InnovX-BCR

Ziua 2 – 30 noiembrie

III. Șocuri sistemice și învățămintele desprinse din războiul din Ucraina

09.00 – 09.15 EET Cuvânt de deschidere

• Vasile Iuga, trezorier, Institutul Aspen România
• Clara Volintiru, directoare, Black Sea Trust și biroul din București, German Marshall Fund of the United States

09.15 – 09.25 EET Cuvânt de deschidere

• Florin Spătaru, ministrul Economiei al României

09.30 – 09.40 EET Discurs de deschidere

• Janusz Wojciechowski, comisar pentru agricultură, Comisia Europeană (mesaj înregistrat în prealabil)

09.40 – 9.55 EET Discuție la nivel înalt privind lecțiile învățate din războiul din Ucraina *

• Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv responsabil cu o economie în serviciul cetățenilor, Comisia Europeană
• Steven Erlanger, corespondentul șef pe probleme diplomatice în Europa al ziarului „The New York Times”

*Confirmat: înregistrat în prealabil

10.00 – 10.45 EET Masa rotundă 1: Planificarea redresării Ucrainei în spiritul Planului Marshall

Ucraina are nevoie de sprijin pentru reconstrucție, iar un efort internațional amplu de redresare trebuie demarat în spiritul Planului Marshall. Deși se conturează o dinamică tot mai puternică în ceea ce privește hotărârea de a ajuta Ucraina în procesul său de redresare, rămân încă probleme care trebuie rezolvate înainte ca acest efort să se concretizeze și pentru ca acesta să se poată realiza: când ar trebui să înceapă reconstrucția? Cine ar trebui să conducă efortul internațional? Cine ar trebui să îl susțină? Și cum se poate asigura o gestionare adecvată a resurselor?

• Thomas Kleine – Brockhoff, vicepreședinte și director executiv al biroului din Berlin al German Marshall Fund of the United States (prezentarea studiului GMF – Un Plan Marshall pentru Ucraina)
• Lesia Vasylenko,deputată ucraineană, membră a Adunării Populare a Ucrainei, absolventă a programului MMF din 2019 (prin videoconferință)
• James Hope,directorul misiunii USAIDîn Ucraina (prin videoconferință)

Moderator: Ramona Avramescu, jurnalistă, TVR, absolventă a MMF din 2008

10.45 – 11.00 Discursul principal

• Baiba Braže, secretar general adjunct pentru diplomație publică, NATO

11.00 – 11.50 EET Masa rotundă nr. 2: Valorificarea potențialului inovației în spațiul euro-atlantic

Pentru prima dată de secole, avantajul tehnologic al lumii occidentale este contestat. China și alte puteri globale și regionale conturează o nouă ordine mondială în domeniul tehnologiei. Menținerea avantajului tehnologic occidental a devenit o chestiune de securitate națională și de competitivitate pe termen lung. Cum poate fi valorificat cel mai bine potențialul de talente din cadrul „triplei elice” formate din guverne, mediul de afaceri și mediul academic din comunitatea transatlantică?

• Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării din România
• Deeph Chana, codirector al Institutului pentru Știință și Tehnologie în Domeniul Securității, Imperial College London, și președinte al Grupului consultativ pentru tehnologii emergente și disruptive (EDT) al NATO
• Igor Zgrabljić, manager pentru relații guvernamentale și politici publice, Google
• Ovidiu Tisler, partener asociat, biroul McKinsey & Company din București
• Mihai Ivașcu, director general și cofondator, Modex

Moderatoare: Sabina Iosub, jurnalistă, Antena 3 CNN

11.50 – 12.40 EET Panelul 3 Lanțurile de aprovizionare ale viitorului: Oprite – Pornite

Crizele succesive din ultimii ani, și în special războiul din Ucraina, au obligat economiile să se adapteze la schimbările sau blocajele din lanțurile de aprovizionare. Sabotarea infrastructurilor critice devine un instrument în arsenalul războiului hibrid, în timp ce revoluția tehnologică avansează cu pași mari. Adaptarea sectoarelor economice, cel puțin, la astfel de șocuri și la noile tendințe structurale devine imperativă atât pentru securitatea noastră, cât și pentru economie. Pandemia a generat, de asemenea, o dezbatere privind lanțurile valorice din sectorul sănătății, evidențiind faptul că reziliența sistemelor de sănătate și securitatea aprovizionării în acest sector au devenit esențiale pentru securitatea națională. Cum pot colabora sectorul public și cel privat pentru a asigura acest lucru?

• Andreas Treichl, președinte al Forumului European Alpbach și președinte al Fundației ERSTE (mesaj înregistrat în prealabil)
• Marek Dietl, consilier al președintelui Republicii Polone
• PatriciuAchimaș Cadariu, coordonator științific al Planului național de prevenire și combatere a cancerului; chirurg oncolog
• Vasile Iuga, fondator și asociat al Valorem Business Advisors; trezorier al Institutului Aspen din România
• Clara Volintiru, directorgeneral, Biroul din București al Fondului German Marshall al Statelor Unite

Moderator: Andrew Wrobel, partener fondator, Emerging Europe

12.40 – 13.30 EET Masa rotundă nr. 4: Către o economie digitală colaborativă în România  

Conform Indicelui Economiei și Societății Digitale din 2022, România ocupă ultimul loc dintre toate țările UE în ceea ce privește competitivitatea digitală. Masa rotundă va analiza soluții pentru reducerea disparităților dintre România și restul UE în ceea ce privește digitalizarea atât a sectorului public, cât și a celui privat, cu scopul de a asigura că cetățenii și întreprinderile beneficiază de noile tehnologii. Participanții la masa rotundă vor discuta modalități de îmbunătățire a competențelor digitale și de stimulare a utilizării serviciilor cloud, a automatizării, a tehnologiei blockchain și a comerțului electronic.

• George-Cristian Tuță, questor, Camera Deputaților, Parlamentul României
• Margareta Mucibabici (Chesaru), director pentru relații publice și impact social, UiPath
• Carol Șerban, consultant în management, Kearney

Moderatoare: Veronica Ștefan, fondatoare Digital Citizens Romania / expertă în IA și drepturile omului, Consiliul Europei, bursieră YLP 2021

IV. Pace, securitate și prosperitate în era concurenței dintre marile puteri. Un parteneriat transatlantic reînnoit

13.30 – 14.10 EET Masa rotundă nr. 5 NATO-UE pentru o arhitectură europeană și globală reînnoită

NATO rămâne în continuare fundamentul indispensabil al securității noastre. Pe măsură ce însăși definiția securității se schimbă rapid, acoperind un spectru din ce în ce mai larg de domenii, rolul UE în anumite aspecte ale securității devine tot mai important, la fel ca și necesitatea cooperării dintre cele două instituții. Masa rotundă va analiza domeniile și modalitățile de cooperare dintre NATO și UE, discutând despre complementarități, sinergii și divergențe.

• Dan Hamilton, președinte al Transatlantic Leadership Network; cercetător principal la SAIS, Universitatea Johns Hopkins (prin videoconferință)
• AnaCătăuță, membră a Adunării Parlamentare a NATO, Camera Deputaților, Parlamentul României
• JudithObholzer, directorul departamentului de securitate geopolitică al Vodafone (prin videoconferință)
• Christopher Skaluba, director al Inițiativei pentru Securitate Transatlantică, Centrul Scowcroft pentru Strategie și Securitate, Consiliul Atlantic

Moderator: Robert Lupițu, redactor-șef, Calea Europeană

14.10 – 15.00 EET Pauză de prânz

15.00 – 15.45 EET Masa rotundă 6: O nouă arhitectură europeană cuprinzătoare – Perspectivele absolvenților programului european Aspen

Arhitectura de securitate construită de-a lungul deceniilor în Europa se află acum într-un proces de transformare profundă, la fel ca și modelele economice și politice. Astfel, se conturează o nouă arhitectură europeană cuprinzătoare. Pentru a analiza aceste schimbări majore, Institutul Aspen România a căutat să implice rețelele de absolvenți ale institutelor Aspen din Europa și a invitat tineri lideri de pe întreg continentul să contribuie cu un eseu de înalt nivel privind propunerea unei noi arhitecturi europene. Acum, în cadrul Forumului Aspen-GMF de la București, evenimentul nostru emblematic, ne propunem să le oferim acestor tineri lideri ocazia de a discuta, alături de colaboratori români, viziunea lor asupra viitorului Europei.

• Gerardina Corona, locotenent-colonel, șef al Biroului de presă și relații externe, Cartierul general al Corpului de Carabinieri, Roma; absolventă a Institutului Aspen Italia (prin videoconferință)
• Blas Moreno, codirector și redactor-șef al publicației „El Orden Mundial” din Spania; membru al Institutului Aspen din Spania
• Sami Biasoni, șef de cabinet în cadrul Biroului directorului general al Société Générale; profesor de finanțe la ESSEC Business School; membru al Institutului Aspen din Franța
• Alexandru Dincovici, antropolog, conferențiar asociat la NSPSPA și la Universitatea din București, membru al Institutului Aspen România

Moderator: Simona Spinaru, diplomat, Ministerul Afacerilor Externe al României, participantă la Programul de leadership în serviciul public 2020, Institutul Aspen România

15.45 EET Cuvânt de încheiere

• Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO