Această ediție va continua pe linia succesului înregistrat de evenimentul din 2022, care a fost organizat cu sprijinul NATO în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai NATO de la București. Momentele importante ale ediției anterioare pot fi vizionate în acest scurt videoclip.

Războiul din Ucraina și cel din Israel marchează un punct de cotitură pentru întreaga lume. Paradigmele noastre privind securitatea militară și economică au fost spulberate, în timp ce hărțile geopolitice internaționale și regionale sunt redesenate. Conflictele militare locale reprezintă doar vârful aisbergului unei confruntări economice și ideologice mai ample, care riscă să provoace o divizare profundă a lumii. Securitatea militară a fost adusă în prim-planul agendei internaționale, în timp ce securitatea economică a devenit o altă piatră de temelie a securității internaționale, iar soluțiile la conflictele militare, precum și cele privind lanțurile valorice, de aprovizionare și de producție care minimizează riscurile strategice sunt imperative. Această nouă căutare este menită să aducă transformări politice și sociale la nivel național și transnațional, solicită o privire nouă asupra instituțiilor multilaterale și a rolurilor acestora și pune în mișcare procesele necesare pentru atingerea obiectivelor finale. „A construi (din nou) mai bine” se referă acum nu doar la Ucraina, ci, într-adevăr, la întreaga lume.

Războiul de agresiune al Rusiei a fost întâmpinat cu hotărâre și unitate de către comunitatea transatlantică și internațională, o unitate care va trebui să dăinuie atâta timp cât va dura războiul. Războiul a dus, de asemenea, la o adâncire a diviziunii nu doar în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei de către diferite țări, ci, într-un mod și mai dramatic, în ceea ce privește acceptarea sau, mai degrabă, respingerea de către aceste țări a democrației occidentale și a celei mai proeminente reprezentări a acesteia, „hegemonia americană”. Această diviziune a devenit și mai evidentă în legătură cu războiul din Israel, care a polarizat reacțiile atât în rândul liderilor, cât și al opiniei publice. O diviziune care se traduce nu numai în sferele socială, politică, economică și de securitate, într-o luptă reînnoită pentru „inimile și mințile” oamenilor sau pentru accesul la rezervele minerale, tehnologii și piețe, ci și în domeniul securității naționale, amenințată mai mult ca niciodată de atacuri teroriste.

Ediția din acest an a Forumului Aspen-German Marshall Fund de la București se va concentra asupra transformărilor și provocărilor pe care războaiele le generează la nivel internațional. Printre temele care vor fi dezbătute se numără:

• securitate fizică și cibernetică
• reînarmarea și regionalizarea industriei de apărare
• reconfigurări geopolitice
• regionalizarea lanțurilor de producție
• dezvoltarea cibernetică și tehnologică
• educația ca piatră de temelie a rezilienței societății
• capitalul de risc și start-up-urile regionale
• piețele financiare
• economia verde
• instituțiile financiare și securitatea economică
• democrația într-o lume divizată

Forumul anual Aspen-German Marshall Fund de la București reprezintă o platformă pentru dezbateri autentice, provocatoare și orientate spre viitor, care urmărește să pună în discuție întrebările potrivite și să abordeze problemele complexe ale unui context regional și internațional dinamic și instabil.

Ca la fiecare ediție, Forumul de la București va reuni reprezentanți ai mediului de afaceri, oficiali și membri ai comunității strategice, într-un format tripartit care favorizează cel mai bine analizele și abordările sinergice. Participanți din Europa, SUA, țările partenere NATO, precum și din Orientul Mijlociu, Africa și Asia se vor reuni pentru cele două zile de dezbateri, alături de reprezentanți de rang înalt ai instituțiilor multilaterale și ai guvernelor naționale.

Suntem încântați să anunțăm că ediția din acest an se va bucura de parteneriatulMinisterului Apărării Naționale al României și al Ministerului Afacerilor Externe al României,având printre susținătorii săi și Divizia de Diplomație Publică a NATO, Conferința de Securitate de la München și Economist Impact Events, cu scopul comun de a aborda cele mai importante și mai influente teme de pe agenda actuală a afacerilor internaționale. Alți parteneri vor fi anunțați în lunile următoare.

În rolul de prezentatoare, am avut plăcerea să o avem alături de noi pe Nicoleta Deliu-Pașol, șefa departamentului de Comunicare Corporativă și Relații cu Comunitatea la BCR / bursieră Aspen. 

9:00 – 9:10

Observații introductive

●        Teddy Dumitrescu, președinte interimar, Institutul Aspen România

9:10 – 9:30

Discursul principal

●        Mircea Geoană, secretar general adjunct, NATO

9:30 – 9:50

Discursul principal

·       Heather A. Conley, președintă, German Marshall Fund of the United States

10:00 – 10:40

Subiectul 2: Perspective pentru pace

Războiul din Ucraina continuă să ia vieți omenești, să distrugă economia țării și să epuizeze resursele occidentale. Acesta a devenit nu doar lupta unei țări împotriva invadatorului, ci și lupta sa pentru supraviețuire, precum și efortul Europei de a-și asigura securitatea economică și militară. La aproape doi ani de la începutul conflictului, țara, regiunea și, de fapt, întreaga lume încă așteaptă sfârșitul acestuia. Cu toate acestea, este necesară instaurarea unei păci stabile și durabile pentru a permite o reconstrucție de lungă durată a Ucrainei și pentru a asigura securitatea pe termen lung în regiune și în spațiul european. Discuțiile și planurile privind sprijinirea în continuare a Ucrainei în acest război au devenit o preocupare permanentă a aliaților și prietenilor țării; în ultima perioadă, la fel s-a întâmplat și cu planurile și propunerile pentru instaurarea păcii. Ce va implica realizarea păcii? Este suficientă încetarea conflictului pentru a asigura securitatea țării și a regiunii? Ce ar trebui făcut pentru a asigura securitatea economică și militară în regiune și dincolo de aceasta?    

Cuvânt de deschidere: Excelența Sa, domnul Ihor Prokopchuk, ambasadorul Ucrainei în România

●        Rachel Epstein, prodecan senior, Școala de Studii Internaționale Josef Korbel, Universitatea din Denver, SUA

●        Peter Rough, cercetător principal și director al Centrului pentru Europa și Eurasia, Institutul Hudson

●        Karl-Heinz Kamp, fost președinte al Academiei Federale pentru Politica de Securitate, Germania

Moderator: Cosmin Stan, prezentator de știri, PRO TV 

10:40 – 11:00

Discuție la nivel înalt „ ” cu E.S. Kathleen Kavalec, ambasadoarea SUA în România, moderată de Cristina Cileacu, jurnalistă la Digi24

11:00 – 11:35

Subiectul 1: O Ucraină reconstruită

Nicio pace nu ar fi completă fără o Ucraină reconstruită, viabilă din punct de vedere economic și sănătoasă din punct de vedere social. O sarcină de proporții, având în vedere distrugerile umane și materiale pe care le-a suferit țara, dar pe care aliații și prietenii Ucrainei s-au angajat să o susțină pe deplin. Este un demers care va necesita nu doar capital material, ci și capital uman, nu doar creativitate, ci și rezistență. Reconstrucția economiei și integrarea mai bună a acesteia în fluxurile economice și financiare internaționale, deși au o importanță incontestabilă, vor conduce la o Ucraină reconstruită doar dacă societatea sa se vindecă și resursele sale umane susțin efortul de reconstrucție. Care sunt măsurile pe care comunitatea internațională le ia pentru a sprijini și a stimula reconstrucția Ucrainei? Ce va trebui să facă Ucraina și ce vor trebui să ofere prietenii săi?

Introducere: Olivér Várhelyi, comisarul pentru vecinătate europeană și extindere

·       Ivanna Klympush-Tsintsadze, președinta Comisiei Rada Supremă pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană (conexiune virtuală)

·       John Hewko, secretar general și director general, Rotary International

·       Zsuzsanna Szelényi, directoare, Academia de Leadership a Institutului pentru Democrație al Universității Central-Europene (CEU)

·       Mark Magaletsky, director asociat, șef adjunct pentru Ucraina, BERD (conexiune virtuală)

Moderator:Clara Volintiru, director regional, German Marshall Fund of the US, absolventă a programului Aspen

11:35 – 11:50 Pauză de cafea 

11:50 EVENIMENT PARALEL (masă rotundă, doar pe bază de invitație, în format cu ușile închise)

Reconstrucția Ucrainei – Importanța parteneriatelor

11:50 – 12:35

Subiectul 3 Promovarea inteligenței artificiale în regiune și impactul acesteia asupra societății

Panelul va discuta despre impactul pe care îl are inteligența artificială asupra sectorului public, asupra întreprinderilor, asupra cetățenilor și asupra societății în ansamblu, punând accentul pe beneficiile pe care le aduce IA, precum și pe oportunitățile pentru România și pentru regiune. Discuția va aborda, de asemenea, principiile-cheie care ar trebui să ghideze dezvoltarea etică și responsabilă a IA, printre care inovația, fiabilitatea, protecția drepturilor omului și valorile democratice. De asemenea, participanții la panel vor fi invitați să analizeze cele mai bune practici care ar putea fi relevante pentru regiune, explorând strategiile și inițiativele de succes implementate în domeniul IA.

·       George Cristian Tuță, președinte al Comisiei speciale pentru automatizare și viitorul muncii din Camera Deputaților a României, membru al programului Aspen

·       Gabriela Popescu, Director pentru afaceri corporative, externe și juridice, Europa Centrală, Microsoft

Moderator: Radu Puchiu, director al Programului „Tehnologie și Societate” al Institutului Aspen, Institutul Aspen România

12:35 – 13:30

Subiectul 3: Consolidarea rezilienței cibernetice într-o eră marcată de turbulențe geopolitice 

(în parteneriat cu Programul Digital al Institutului Aspen din SUA)

Atacurile cibernetice reprezintă de mult timp unul dintre principalele instrumente ale războiului hibrid, utilizate de actori statali și nestatali pentru a destabiliza democrațiile liberale. Recent, atacurile cibernetice s-au intensificat și au devenit mai diverse,fiind facilitate de schimbările tehnologice rapide și de interconectivitatea globală, precum și determinate de concurența geopolitică. Pe măsură ce economiile noastre se digitalizează din ce în ce mai mult, care sunt principalele provocări cu care se confruntă societățile noastre și cum pot țările, companiile și instituțiile să coopereze pentru a identifica și elimina mai eficient amenințările cibernetice, pentru a spori reziliența cibernetică și pentru a proteja cetățenii? Care este viitorul cooperării transatlantice în domeniul securității cibernetice și cum pot sectorul public și cel privat să colaboreze în acest sens?

●        Gabriel Dinu, director adjunct, Direcția Națională pentru Securitate Cibernetică, România

●        Tapio Pyysalo, șef al departamentului de relații internaționale, Centrul european de excelență pentru combaterea amenințărilor hibride, Helsinki (conexiune virtuală)

●        Marcin Krasuski, directorul departamentului de afaceri guvernamentale și politici publice pentru regiunea Europei Centrale și de Est (CEE) în domeniul cloud, Google

●        Romeo Milea, director de dezvoltare a rețelei, Vodafone România

●        Ferdinand Gehringer, Securitate internă și securitate cibernetică, Fundația Konrad Adenauer

Moderator: Jeff Greene, director principal pentru programe de securitate cibernetică, Institutul Aspen din SUA

13:30 – 14:15 Pauză de prânz

Sesiuni paralele:

14:15 – 15:00

Ședință plenară: Sala de Marmură

Subiectul 3: Piețele financiare și reziliența regională

Regiunea Europei Centrale și de Est (ECE), care în ultimele două decenii a înregistrat o creștere mai rapidă decât economiile din Europa de Vest, a fost afectată recent de factori externi precum pandemia, războiul din Ucraina și prețurile ridicate la energie. Masa rotundă va analiza perspectivele de creștere ale regiunii și de convergență economică către Occident, examinând rolul noilor instrumente financiare în sprijinirea redresării și rezilienței economiilor din ECE, precum și modalitățile de dezvoltare a unor economii naționale mai reziliente. De asemenea, panelul va discuta factorii care vor susține creșterea regională în viitor, precum și oportunitățile de piață neexploatate, inclusiv potențialul de nearshoring al regiunii, stimularea economiilor digitale, construirea de ecosisteme inovatoare în regiune și investițiile în domeniul sănătății – investiții în capitalul uman.

●        Natalia Gavrilița, membru al Consiliului de supraveghere, Banca Națională a Moldovei

●        Jan Ruzicka, directorul departamentului de relații externe, Grupul PPF

●        Marcelo Pascual Morales, director general, MSD România și Republica Moldova

●        Cristian Geanaliu, director executiv pentru piețele globale, Garanti BBVA

●        Karel Lannoo, director executiv, Centrul pentru Studii de Politică Europeană

Moderator:Clara Volintiru, director regional, German Marshall Fund of the US, absolventă a programului Aspen

14:15 – 15:00

Sesiune paralelă: Sala Eroilor

Subiectul 3: Orașe și comunități durabile

Orașele și marile aglomerări urbane joacă un rol din ce în ce mai important în economie, atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că tranziția către o economie cu emisii nete zero va depinde în mare măsură de măsura în care orașele vor adopta politici ecologice și durabile, capabile să reducă amprenta lor asupra mediului. În cadrul acestei mese rotunde se vor dezbate măsurile care trebuie luate, în special la nivel local și regional, pentru ca orașele viitorului să devină mai durabile și mai reziliente, facilitând atât economii mai ecologice, cât și comunități sănătoase, sigure și incluzive.  

●        Oleksandr Sienkevych, primarul orașului Mykolaiv, Ucraina

●        Benedikt Hermann, fost prim-secretar al Delegației Uniunii Europene în Ucraina, Centrul Comun de Cercetare – Comisia Europeană

●        Bunmi Akinnusotu, Director, City Innovation, Bloomberg CityLab, Institutul Aspen din SUA

Moderator:Andrew Wrobel, partener fondator, Emerging Europe

15:00 – 15:45

Ședință plenară: Sala de Marmură

Subiectul 3 : Promovarea inovării și a dezvoltării tehnologice ecologice

(în parteneriat cu Programul pentru Energie și Mediu al Institutului Aspen din SUA)

Decarbonizarea reprezintă una dintre principalele priorități politice ale țărilor dezvoltate, pe măsură ce efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai evidente. Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul ambițios dea atinge neutralitatea climatică până în 2050, adoptând legislație menită să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030. De cealaltă parte a Atlanticului, Legea privind reducerea inflației din 2022 reprezintă cea mai importantă legislație climatică din istorie, oferind finanțare și stimulente pentru accelerarea tranziției către o economie bazată pe energie curată. Cu toate acestea, decarbonizarea nu va fi posibilă fără investiții uriașe, trecerea la o economie verde și adoptarea pe scară largă a tehnologiilor inovatoare. Care sunt principalele priorități în materie de investiții și cum pot colabora sectorul public și cel privat în acest sens? În același timp, cum pot economiile noastre să scape de dependența de combustibilii fosili și de statele petroliere, fără a deveni vulnerabile la perturbările din lanțurile de aprovizionare cu energie verde?

●        Larissa Lee Beck, Director senior, Clean Air Task Force, cercetător principal, Atlantic Council

●        Daniela Lulache, șefă a departamentului de politici și coordonare, Agenția pentru Energie Nucleară, OCDE

●        Alessio Menegazzo, director general și director național, PPC România

●        Kurt Weber, director general, Horvath

Moderator:Ana-Maria Cătăuță, membră a Comisiei pentru industrie din Camera Deputaților, Parlamentul României / bursieră Aspen

Paralel :

15:45 – 16:30

Ședință plenară: Sala de Marmură

Subiectul 3 Securitatea energetică regională în era concurenței geopolitice

Invazia rusă în Ucraina și utilizarea energiei ca armă de către Rusia au generat un puternic consens în regiune cu privire la necesitatea de a reduce dependența de gazul rusesc. Panelul va discuta inițiativele privind diversificarea aprovizionării cu energie și proiectele de energie verde capabile să contribuie la securitatea energetică regională. Cum vor fi finanțate marile proiecte de infrastructură și cum va arăta mixul energetic în regiune? Cum va afecta războiul în curs din Ucraina tendințele actuale din sectorul energetic?

·       Sebastian Burduja, ministrul energiei al României, absolvent al programului Aspen

·       Stanislav Kazecky, ambasadorul Republicii Cehe în Republica Moldova

·       Christina Verchere, director general, OMV Petrom

·       Volker Raffel, director general, E.ON România

·       Jiri Kottas, director general, Premier Energy Moldova

Moderator: Cristian Pirvulescu, director al Programului de Energie și Sustenabilitate al Institutului Aspen din România

15:45 – 16:30

Sesiune paralelă: Sala Eroilor

Subiectul 2: Lupta împotriva manipulării informațiilor

În mediul digital complex de astăzi, manipularea informațiilor a devenit un instrument puternic în mâinile unor actori răuvoitori care urmăresc să modeleze narațiunile globale și naționale, să adâncească diviziunile sociale și polarizarea în democrațiile noastre și să submineze încrederea în democrație ca model de guvernare. Extinderea rapidă a acoperirii, a volumului și a capacității acestor campanii de informare reprezintă în prezent o problemă din ce în ce mai gravă pentru societăți și guverne, întrucât integritatea informațiilor este supusă unor atacuri constante. Cum a evoluat în ultimii ani legătura dintre amenințările legate de manipularea informațiilor, inclusiv răspândirea dezinformării, și cum afectează politica noastră diversele peisaje ale dezinformării din spațiul transatlantic? Care sunt unele dintre cele mai eficiente strategii de combatere a acestui fenomen și cum pot colabora sectoarele public, privat și al societății civile pentru atingerea acestui obiectiv?

●        Cosmin Dinescu, șeful Misiunii de Parteneriat a Uniunii Europene în Moldova

●        Joakim Vaverka, director adjunct, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI)

●        Tamar Kintsurashvili, director executiv, Fundația pentru Dezvoltarea Mass-Media din Georgia

●        Alina Bârgăoanu, decan, Departamentul de Comunicare și Relații Publice, Universitatea Națională de Studii Politice și Administrație Publică

Moderator: Vassilis Ntousas, director senior și membru al Alianței pentru Securizarea Democrației (Alliance for Securing Democracy), GMF

16:30–17:15

Ședință plenară: Sala de Marmură

Tema 2: Prognoza strategică și convergența tendințelor globale: impactul asupra viitorului securității transatlantice și al prosperității în Europa de Est (în parteneriat cu Global Foresight Strategies)

Tendințele globale emergente și în transformare din domenii precum geopolitica, geoeconomia, tehnologia, clima, guvernanța și dezinformarea au creat un mediu din ce în ce mai turbulent în care factorii de decizie trebuie să se descurce. Pentru a lua decizii optime în prezent și pentru a planifica în mod inteligent viitorul, organizațiile din sectorul public și privat trebuie să-și intensifice eforturile de a evalua direcția și ritmul tendințelor globale individuale și, la fel de important, să ia în considerare potențialele interacțiuni dintre acestea.  Convergența dintre tendințe duce adesea la consecințe disruptive majore – atât în sens pozitiv, cât și negativ – precum conflicte armate, realiniări politice, schimbări radicale în politicile și condițiile economice și, într-o notă mai pozitivă, apariția de noi piețe și oportunități de investiții. Această masă rotundă va prezenta o nouă abordare prospectivă care examinează sistematic impacturile potențiale ale tendințelor globale convergente care ar putea produce efecte disruptive în sau asupra Europei de Est și a securității transatlantice în următorii cinci ani.

·       Generalul John R. Allen (în rezervă), fost comandant al Forței Internaționale de Asistență pentru Securitate a NATO din Afganistan și al Forțelor Statelor Unite din Afganistan; fost trimis special al președintelui (conexiune virtuală)

·       Paul Schulte, profesor onorific de studii de securitate, Centrul pentru Cooperare în Situații de Conflict și Securitate al Universității din Birmingham

·       Warren Fishbein, consilier strategic, Global Foresight Strategies (GFS)

Moderator: Patti Morrissey, director general, Global Foresight Strategies (GFS)

17.30 – Recepție de networking cu cocktail (deschisă pentru vorbitori, parteneri și participanți) 

9:00 – 9:10

Observații introductive

9:10 – 09:20

Discursul principal

·       Marie-Doha Besancenot, secretar general adjunct pentru diplomație publică, NATO ( mesajvirtual )

9:20 – 10:00

Subiectul 2 : Europa în ascensiune – Europa Centrală, de Sud și de Est. O nouă arhitectură europeană?

Războiul din Ucraina a transformat Europa Centrală într-un actor puternic în cadrul UE, în eforturile sale de a asigura securitatea militară și economică. Regiunea nu numai că a devenit un potențial obstacol în calea unei agresiuni rusești și o rută prin care mărfurile ucrainene ajung în inima Europei, ci a câștigat, de asemenea, importanță politică și economică în noua arhitectură de securitate și economică a continentului. Nu mai sunt „nou-veniți”, ci membri activi și importanți ai Uniunii; țările din Europa Centrală joacă un rol politic din ce în ce mai important. Există, totuși, un factor care împiedică ascensiunea ușoară a regiunii – demografia sa: o populație îmbătrânită și un exod masiv al creierelor. Un factor care va trebui luat în considerare în conturarea viitoare a rolului regiunii. La rândul lor, în căutarea unei mai bune aliniere la UE, țările care urmează să adere la Uniune urmăresc, de asemenea, roluri politice sporite – o cerință abordată parțial de noua Comunitate Politică Europeană. Este Uniunea pregătită pentru o nouă arhitectură de securitate, economică și politică? Care vor fi principalele sale caracteristici?

●        Cameron Munter, cercetător principal la Centrul pentru Relații Transatlantice al Institutului CEVRO din Praga, fost ambasador al SUA în Pakistan și în Serbia

●        Tornike Parulava, director al Departamentului de Integrare Euro-Atlantică, Direcția Generală pentru Politica de Securitate și Integrare Euro-Atlantică, Ministerul Afacerilor Externe al Georgiei

●        Rosa Balfour, directoare, Carnegie Europe

●        Doru Frantescu, director general și fondator al EUmatrix.eu, absolvent al programului Aspen

Moderator: Romain Le Quiniou, responsabil de programe, Institutul Republican Internațional

10:00 – 10:45

Subiectul 1: Ape tulburi – Hegemonia Rusiei în Marea Neagră

Situată din punct de vedere geografic și geopolitic între Turcia și Rusia, dar fiind totodată o importantă poartă de acces către Est, Marea Neagră a fost, de-a lungul istoriei, obiectul luptei pentru putere dintre principalii actori geopolitici. Prezența NATO în și pe Marea Neagră, prin intermediul statelor membre România și Bulgaria, a redeschis o veche dezbatere privind diferența dintre o mare închisă și una deschisă. Strategia A2AD a Rusiei în Marea Neagră și amenințarea pe care o reprezenta au devenit evidente odată cu anexarea Crimeii, însă nu au fost niciodată abordate în mod adecvat. Marea Neagră a devenit acum un teatru de război, iar securitatea sa este extrem de instabilă, cu repercusiuni militare și economice atât imediate, cât și pe termen lung. Poate Marea Neagră să redevină un loc sigur? Vor reuși NATO, SUA, precum și membrii și partenerii Alianței să contracareze și, pe termen mediu și lung, să descurajeze agresiunea maritimă a Rusiei? Este Marea Neagră un lac rusesc și va rămâne așa?

·       Iulian Fota, secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe al României

·       Stanislav Secrieru, consilier pentru securitate națională, Administrația Prezidențială a Republicii Moldova

·       Basat Öztürk, director general pentru afaceri de securitate internațională, Ministerul Afacerilor Externe al Turciei

·       Thomas Lenk, șeful Diviziei Ucraina, Moldova și Cooperarea în regiunea Mării Negre, Ministerul Federal al Afacerilor Externe din Berlin (conexiune virtuală)

·       Stephen Shapiro, consilier principal, Centrul Scowcroft pentru Strategie și Securitate

Moderator: Alina Inayeh, cercetătoare principală, German Marshall Fund of the US

 10:30 EVENIMENT PARALEL (numai pe bază de invitație, în format cu ușile închise)

Masa rotundă metaeconomică: Explorarea potențialului metaversului

 10:45 – 11:00 Pauză de cafea

11:00 – 12:00

Oportunități economice pe axa Dunărea – Marea Neagră

Țările din regiune au acordat Ucrainei un sprijin solid și ferm pentru a-i asigura exporturile și importurile în ultimele 18 luni. Acest efort a scos în evidență atât potențialul economic, cât și obstacolele care stau în calea valorificării acestuia, atât în cazul Mării Negre, cât și al Dunării, pe nedrept uitată. Securitatea regiunii va avea o importanță capitală pentru o pace stabilă și o reconstrucție reușită, iar o regiune viabilă din punct de vedere economic nu va face decât să genereze sinergii cu efortul de reconstrucție. Pot fi dezvoltate în continuare rutele comerciale ale Mării Negre și ale Dunării? Poate fi menținută solidaritatea pe toată durata războiului și a efortului de reconstrucție care va urma? Poate fi obținută stabilitatea prin investiții economice? Ce rol va juca Moldova?

●        Dumitru Alaiba, viceprim-ministru, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Republica Moldova, absolvent al programului Aspen

●        Florin-Marian Spătaru, consilier de stat în cadrul Guvernului României, fost ministru al economiei, absolvent al programului Aspen

·       Oana Cristina Popa, ambasadoarea UE în Muntenegru

·       Tymofiy Mylovanov, președinte, Școala de Economie din Kiev, Ucraina (conexiune virtuală)

Moderator: Robert Lupițu, redactor-șef al revistei „Calea Europeană”, absolvent al programului Aspen

Sesiuni paralele:

12:00 – 12:45

Ședință plenară: Sala de Marmură

Subiectul 2 Securitatea fizică și revitalizarea capacității industriale de apărare în Europa

Europa își construiește un sistem de apărare mai puternic, care se bazează într-o măsură mai mare pe propriile capacități și resurse. Modelul de securitate și militar al ultimelor decenii urmează să fie consolidat prin îmbunătățirea capacităților militare și prin creșterea capacității industriale de apărare. Multe țări europene își planifică, proiectează și susțin industriile de apărare într-un ritm nou sau reînnoit.  Cu toate acestea, este necesară o cooperare mai strânsă pentru a armoniza caracteristicile producției lor, iar pentru a construi un arsenal european care să asigure descurajarea și acțiunea coordonată s-ar putea identifica mai multe și mai bune sinergii. Pot fi create aceste sinergii? De ce are nevoie UE pentru a atinge capacitățile militare necesare pentru a descuraja agresiunea? Este cooperarea transatlantică suficient de puternică?     

●        General-maior Remus-Hadrian Bondor, Șeful Direcției de Planificare Strategică, Statul Major al Apărării al României

●        Andrew A. Michta, director al Scowcroft Strategy Initiative, cercetător principal la Atlantic Council of the United States din Washington DC

●        Radu Tudor, analist politic și de apărare

Moderator: Martin Ehl, editorialist și analist, Hospodarske Noviny, Republica Cehă

12:00 – 12:45

Sesiune paralelă: Sala Eroilor

Subiectul 3 Reziliența fluxurilor globale și regionalizarea lanțurilor de producție

Crizele succesive din ultimii ani, de la pandemie până la războiul din Ucraina, au obligat statele și întreprinderile să se adapteze la schimbările și blocajele din lanțurile de aprovizionare, care au afectat majoritatea sectoarelor economice și au perturbat modelul globalizat de producție existent. O tendință emergentă o reprezintă reorganizarea producției în blocuri mai mici, aparținând unor economii mai localizate, cu scopul de a apropia producția de locul în care sunt vândute produsele. Panelul va discuta despre provocările existente și posibilele soluții pentru creșterea rezilienței fluxurilor globale. În plus, panelul va analiza productivitatea și lanțurile de aprovizionare din regiune, examinând modul în care România și țările vecine pot beneficia de regionalizarea lanțurilor de producție.  

●        Bogdan Zawadewicz, șef al departamentului de analiză a riscurilor geopolitice, director al programului de infrastructură, transport și logistică, BGK – Banca Poloneză de Dezvoltare

●        Marek Rozkrut, economist-șef pentru Europa și Asia Centrală, șef al departamentului de analiză economică pentru EMEIA, EY

●        Otaviano Canuto, cercetător principal, Centrul de politici pentru Noul Sud

Moderator: Ionuț Stanimir, director executiv de marketing și comunicare, BCR, bursier Aspen

12:45 – 13:30 Pauză de prânz

 13:30 – 14:00

Ședință plenară: Sala de Marmură

Impactul economic și social al metaversului și potențialul său în regiunea Europei Centrale și de Est

Tehnologiile imersive, precum realitatea augmentată, realitatea virtuală și realitatea mixtă, au un impact considerabil asupra multor sectoare economice, precum și asupra aspectelor sociale ale vieții noastre. Adesea reunite sub termenul de „metavers”, aceste tehnologii au potențialul de a revoluționa modul în care interacționăm cu internetul și între noi. Deși se află încă în stadiile incipiente de dezvoltare, metaversul are potențialul de a contribui în mod semnificativ la economia globală. Prin adoptarea timpurie a tehnologiilor imersive, țările din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, ar putea profita de beneficiile pe care aceste noi tehnologii le vor aduce. Panelul va discuta situația actuală din regiune, analizând rolul atât al sectorului public, cât și al celui privat, și va prezenta obiectivele și cadrul unei strategii pentru metaverse.  

●        Tomasz Kasprowicz, vicepreședinte, Fundația Res Publica

●        Vitnija Saldava, responsabilă cu politicile publice pentru România, Bulgaria și țările baltice, Meta

Moderator: Radu Puchiu, director de program, Programul Tehnologie și Societate, Institutul Aspen România  

14:00 – 14:20

Ședință plenară: Sala de Marmură

Discuție în prim-plan: Democrația în Ucraina

●        Hannah Hopko, președintă a consiliului de administrație și fondatoare a Act.Navigate.Transform.Shape (ANTS) Ucraina

●        Yulia Bankova, redactor-șef, Liga.net Ucraina

14:20 – 14:40

Ședință plenară: Sala de Marmură

Discuție la nivel înalt pe tema securității alimentare cu Janusz Wojciechowski, comisarul UE pentru agricultură, moderată de Doru Frantescu, director general și fondator al EUmatrix.eu, absolvent al programului Aspen

14:40 – 15:45

Ședință plenară: Sala de Marmură

Subiectul 2 Zeitenwende în Germania și impactul său asupra unei Europe mai puternice

(în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert)

Ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, așa-numita „Zeitenwende” a marcat o schimbare radicală în politica externă și de securitate a Germaniei. De atunci, multe lucruri s-au schimbat deja. Pe lângă alocarea unor resurse substanțial mai mari pentru securitate și apărare și realinierea completă a politicii sale energetice, guvernul german a renunțat la politicile de lungă durată privind livrarea de arme către regiunile aflate în conflict și s-a angajat chiar la noi desfășurări de trupe germane pe flancul estic al NATO. Cu toate acestea, rămân deschise întrebări importante. După ani de aplicare a unei politici controversate față de Rusia, reprezintă „punctul de cotitură” al Germaniei mai mult decât o corectare mult necesară a greșelilor anterioare? Cum poate Germania să-și concentreze eforturile asupra proiectelor comune de apărare europene și, dincolo de aceasta, asupra unei abordări strategice mai cuprinzătoare? Mai mult, aceste măsuri răspund oare așteptărilor partenerilor europeni ai Germaniei și a fost restabilită încrederea?

●        Simona Cojocaru, secretar de stat, Ministerul Apărării Naționale al României

●        E.S. dr. Peer Gebauer, ambasadorul Republicii Federale Germania în România

●        Christos Katsioulis, director, Fundația Friedrich Ebert, Biroul regional pentru cooperare și pace în Europa, Viena

●        Karlis Bukovskis, director al Institutului Leton de Afaceri Internaționale, Riga

Moderator: Liliana Popescu, director general, Institutul Diplomatic Român (IDR)

15:45 – 16:45

Ședință plenară: Sala de Marmură

Subiectul 2: Narațiunile războiului, războiul narațiunilor

Panelul se va concentra pe dezbaterile recente privind toxicitatea practicilor discursive, a rețelelor sociale și a comunicării într-o pandemie a limbajului toxic, în paralel cu studiile privind narațiunile de război. Dezbaterea va aborda mai multe teme și întrebări: Cine câștigă războiul narațiunilor? Cum putem combate toxicitatea narațiunilor? Cum ar putea fi transformate narațiunile de război în arme? Narațiunile din prima linie a războiului. Participarea corespondenților de război ar putea constitui o interacțiune unică între mediul academic și naratorii conflictelor armate, care ar putea deschide noi perspective de gândire. Trăsătura definitorie a panelului este reunirea unor academicieni și cercetători din domeniile filosofiei, eticii, sociologiei, științelor comunicării și filosofiei politice, alături de corespondenți de război și reprezentanți ai societății civile. Aceștia se vor concentra asupra acelorași „Mare Întrebări în Discuție”, provocându-i să facă legătura între limbaj și lumile și experiențele reale.

• Clarissa Ward, corespondent șef pentru afaceri internaționale, CNN, Londra ( conexiunevirtuală )
• Radu Hossu, corespondent de război român, decorat cu Ordinul de Merit de către președintele ucrainean Volodymyr Zelensky
• Alexander Iskandaryan, director al Institutului Caucazului, Armenia
• Volodymyr Yermolenko, conferențiar universitar, Academia Kiev-Mohyla ( conexiunevirtuală )

Moderator:Dana Deac, jurnalistă TV cu experiență, absolventă a programului Aspen

16:45 – 17:00 Cuvânt de încheiere