Pentru ediția din acest an a Forumului, organizatorii propun trei teme principale: stabilitatea strategică a Occidentului, reziliența și oportunitățile, precum și trei perspective teritoriale care se suprapun: europeană, regională și transatlantică, pe lângă legătura tradițională Est-Vest care constituie semnul distinctiv al abordării Forumului de la București.

Această geografie și obiectivele menționate generează provocări specifice: o criză societală occidentală, manifestată atât prin Brexit, cât și prin ascensiunea populismului naționalist în Europa și în SUA; societăți divizate și o lipsă de răspunsuri la schimbările profunde de natură economică, socială și culturală din societățile noastre, inclusiv în ceea ce privește justiția economică și socială, dezvoltarea teritorială, migrația, dialogul intercultural și interconfesional; o criză instituțională europeană care evidențiază limitele modelului actual de integrare; provocări externe din est și sud generate de actuala strategie de implicare a Rusiei și de criza continuă din Orientul Mijlociu.

Există, de asemenea, oportunități importante: noi perspective create de acordul nuclear cu Iranul, necesitatea unei cooperări strategice Est-Vest în ceea ce privește criza siriană și lupta împotriva ISIS, o nouă Strategie Globală europeană ambițioasă, precum și lansarea unei agende de cooperare la fel de ambițioase între NATO și UE.

Subiecte de discuție pentru cea de-a cincea ediție a Forumului de la București:

Cuvinte cheie: Securitate, incluziune, climă, energie, revoluții tehnologice, guvernanță, creștere economică durabilă și echitabilă, coeziune europeană, productivitate, stabilitate.

Ținta în continuă schimbare din regiunea sud-estică și estică a Europei:
– Securitatea maritimă a Mării Negre pentru reziliența transatlantică
– Potențialul economic est-vest și necesitatea unor politici industriale mai inteligente, a investițiilor și a proiectelor europene țintite
– Buna guvernanță ca condiție prealabilă pentru stabilitate și reziliență

Trecerea de la asigurarea de încredere la descurajare pe flancul estic:
– Occidentul și Rusia; dialogul cu Rusia, cadrul, obiectivele și sfera posibilităților
– Occidentul și Turcia: gestionarea consecințelor tentativei de lovitură de stat și a efectelor crizei siriene
– Convergența flancurilor estic și sudic

Cum ajungem la o Europă mai puternică și mai bună:
– o Europă mai puternică (și mai incluzivă) ca soluție
– Ambițiile UE în vremuri incerte
– Cetățenia europeană: dinamica politică în statele membre și problema justiției, precum și a incluziunii sociale și teritoriale într-o Europă interguvernamentală
– Orașele europene, dezvoltarea urbană și identitățile de referință: provocarea reprezentată de regionalism, separatism și necesitatea unor alternative flexibile și dezirabile/realizabile.
– Menținerea relației transatlantice și a coerenței narațiunii occidentale și a identității societale
– Provocările emergente ale unui model economic post-globalizare
– Alegerile din SUA, Brexit-ul, cei lăsați în urmă și extrema populistă: priorități pentru o nouă administrație americană
– Apărarea ordinii liberale, ascensiunea naționalismului și a populismului
– Încheierea de acorduri: relațiile comerciale în era populismului
– NATO și UE ca piloni ai unei noi agende occidentale de angajament global

Ordinea de zi

5 octombrie

20:00 Cina de bun venit a Forumului de la București (evenimentînchis publicului, rezervat exclusiv vorbitorilor, Salonul A, Sala Mare de Bal)

Marea Mediterană și Marea Neagră – Un punct de intersecție între amenințările la adresa securității și oportunitățile economice

Calin Ungur, consilier de stat al prim-ministrului României
Rüdiger Lentz, director executiv, Institutul Aspen Germania
Jean-Christophe Bas, fondator și director general, The Global Compass, Departamentul de Dezvoltare Internațională al Institutului Aspen Franța
Moderator: Andrei Tarnea, director executiv, Institutul Aspen România

6 octombrie

10:00 – 10:15 Discursuri de deschidere și lansarea evenimentului (Sala de bal „Constanța”)

Mircea Geoana, președinte, Institutul Aspen România
Alina Inayeh, directoarea biroului din București, German Marshall Fund of the United States

10:15 – 10:30 Discurs de deschidere:

Dacian Cioloș, prim-ministru al României

10:30 – 11:40 Sesiunea 1. Sesiune plenară: Ordinea liberală occidentală sub asediu? (Sala de bal „Constanța”)

Conceptul de „Occident politic” este în același timp clar și complex, fiind astfel dificil de delimitat din punct de vedere geografic, al intereselor, al guvernanței, precum și al preferințelor economice și de politică externă. De asemenea, acesta este atât surprinzător de coerent, cât și, uneori, dezarmant de divergent. În trecut, Occidentul era definit atât de credința comună într-o anumită ordine liberală, cât și de disponibilitatea de a o apăra; în prezent, însă, există disensiuni și tensiuni tot mai mari între Occident și adversarii săi, precum și în cadrul societăților occidentale înseși. Acestea pun la încercare legătura transatlantică și unitatea europeană. Într-o lume globalizată care nu mai este unipolară, nu toate provocările la adresa ordinii liberale occidentale sunt externe. Unele dintre cele mai dificil de abordat provin din ascensiunea populismului, a naționalismului și din revenirea la tensiunea dintre interesul politic pe termen scurt și opțiunile politice bazate pe valori. Pe fondul crizei financiare și al eșecurilor instituționale, UE se confruntă cu o provocare la adresa procesului de integrare progresivă de jumătate de secol, din partea unor noi idei suveraniste, naționaliste și populiste. Pe fondul unor provocări externe grave și al unei aparente retrageri a SUA din Europa, liderii politici invocă ascensiunea unui model democratic iliberal. Actorii externi contestă, de asemenea, Occidentul nu numai în ceea ce privește influența și puterea sa, ci și valorile sale. De la Ucraina și Siria până în Asia de Est, ordinea liberală occidentală își vede concurenții în plină ascensiune.

Discursul principal (10:30 – 11:40):

E.S. Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite în România

Participanți la dezbatere:

Constantin Ionescu, consilier de stat, Departamentul de Securitate Națională, Administrația Prezidențială a României
Jan Techau, director al Forumului Richard C. Holbrooke, Academia Americană din Berlin
Arkady Moshes, director de program al Programului de cercetare privind vecinătatea estică a UE și Rusia, Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale
Sinan Ülgen, cercetător invitat, Carnegie Europe
Moderator: Ivan Vejvoda, vicepreședinte senior pentru programe, German Marshall Fund of the United States

11:40 – 12:00 Pauză de cafea

12:00 – 12:30 Ședință plenară ( Sala de bal „Constanța”): O discuție cu: Volkan Bozkir, deputat, ambasador, fost ministru al Afacerilor Europene al Turciei

Moderator: Balazs Barabas, jurnalist, Digi24

12:30 – 13:45 Sesiunea 2. Sesiune plenară: Un tren scăpat de sub control? De la asigurări la descurajare pe flancul estic (Sala de bal „Constanța”)

Începând din 2014, Europa se confruntă cu circumstanțe nemaiîntâlnite de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Anexarea ilegală și nelegitimă a unui teritoriu suveran a spulberat orice iluzie de securitate și de interes comun între Rusia și Occident în ceea ce privește spațiul de pace din Europa. Acest lucru a fost prefigurat atât de dificultatea aliaților de a ajunge la o poziție comună cu privire la extinderea NATO, cât și de reacția confuză la războiul purtat de Rusia împotriva Georgiei în 2008. Summiturile NATO din Țara Galilor și Varșovia au adus câteva răspunsuri în materie de securitate. Atât membrii NATO, cât și UE au instituit un regim de sancțiuni menit să exercite presiune asupra Rusiei pentru a reveni la statu quo ante. Ce opțiuni există pentru a asigura stabilitate și securitate durabile în estul Europei? Ce înseamnă acest lucru pentru extinderea UE și a NATO, precum și pentru relațiile dintre țările din regiune și Occident? Având interese comune în alte domenii, dar abordări incompatibile din punct de vedere strategic și tactic, Rusia și Occidentul par angajate într-un impas costisitor. Poate fi depășită această situație prin descurajarea unor noi încălcări ale securității și prin stabilirea unei noi normalități?

Discursuri principale (12:30 – 12:50):

Mihnea Motoc, ministrul Apărării Naționale al României
Jeanine Hennis-Plasschaert, ministrul Apărării al Țărilor de Jos

Participanți la dezbatere:

E.S. Sorin Ducaru, secretar general adjunct pentru provocările emergente în domeniul securității, NATO
Ihor Dolhov, ministru adjunct al Apărării al Ucrainei pentru integrare europeană
Nicolas Tenzer, președinte, Centrul de Studii și Cercetări privind Deciziile Politice
Rolandas Kačinskas, director politic, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Lituania
Moderator: Max Hofmann, corespondent european, șef al biroului din Bruxelles, Deutsche Welle

13:45 – 14:45 Pauză de prânz ( Salonul B, Sala Mare de Bal)

14:45 – 16:15 Sesiunea 3. Sesiune plenară: O punte prea îndepărtată? Valorificarea potențialului economic prin comerț, tehnologie și investiții pe coridorul Est-Vest – Proiectul „Romania Gateway” (Sala de bal din Constanța)

Pe lângă negocierile privind Brexit-ul, două procese vor contura viitorul comerțului și al investițiilor în Europa: viitorul TTIP și elaborarea unei politici occidentale coerente față de „Noul Drum al Mătăsii”. De altfel, toate aceste aspecte sunt interconectate. Europa are nevoie de o viziune strategică puternică și coerentă pentru a putea rivaliza cu politica ambițioasă „One Belt, One Road” promovată de China sau cu procesul de cooperare sporită dintre țările Uniunii Eurasiatice. Pe fondul creșterii investițiilor, a dezvoltării infrastructurii și a cooperării comerciale în Eurasia, Europa trebuie să găsească o modalitate de a-și promova propriile interese în această zonă de creștere. Atât pentru România, cât și pentru toate țările din Europa de Sud-Est, acesta reprezintă un instrument logic de generare a creșterii economice și a locurilor de muncă. De asemenea, este un puternic stimulent pentru cooperarea dintre UE și economiile eurasiatice. Poate o UE aflată în mijlocul celei mai mari crize de identitate să găsească resursele necesare pentru răspunsuri politice adecvate? În ce măsură sunt aliniate perspectivele UE și ale SUA asupra regiunii? Poate planul Juncker să fie utilizat de țările din sud-estul Europei pentru a se impune ca o poartă majoră pe Noul Drum al Mătăsii? Care sunt astăzi principalele obstacole strategice și practice în calea comerțului și a investițiilor pe coridorul Est-Vest, dintr-o perspectivă occidentală?

Gao Chunyan, consilier în cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze
Adrian Curaj, Înalt Reprezentant al Prim-ministrului pentru Dezvoltarea Ecosistemului Bazat pe Știință, Inovație și Antreprenoriat Asociat cu Infrastructura Paneuropeană ELI-NP
Frances Burwell, Vicepreședinte, Uniunea Europeană și Inițiative Speciale, Consiliul Atlantic
Paulo Correa, Manager de Practică, Practica Globală pentru Comerț și Competitivitate, Regiunea Europa și Asia Centrală de Vest, Banca Mondială
Moderator: Vasile Iuga, Consilier Senior, PwC România

14:45 – 16:15 Sesiuni paralele:

A. Există loc pentru diplomație? Stabilitate și reziliență în regiune prin implicare, extindere și dialog (Sala de ședințe Timișoara)

Europa Centrală și de Sud-Est se află în strânsoarea unui cerc vicios de instabilitate. Teama față de migranți, conflictele din Ucraina și Siria, precum și tentativa de lovitură de stat din Turcia sunt toate probleme care par să aibă consecințe pe termen lung și să afecteze negativ perspectivele de prosperitate și stabilitate din regiune. Acestea sunt mai grave și potențial mai periculoase decât războaiele din fosta Iugoslavie. Cum putem reveni la stabilitate în regiune? Anumite disensiuni sunt însoțite și de diferențe de opinie între țările occidentale din UE și NATO cu privire la modul optim de abordare a acestora. Una dintre aceste probleme majore se referă la relația cu Rusia. O altă problemă se referă la modul de reacție la realitățile post-lovitură de stat din Turcia.

Levente Benkő, secretar de stat adjunct pentru politica de securitate, Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului din Ungaria
David Kramer, director principal pentru drepturile omului și democrație, Institutul McCain pentru Leadership Internațional
Andrei Kolesnikov, asociat principal și președinte al Programului de politică internă și instituții politice din Rusia, Carnegie Moscova
Özgür Ünlühisarcikli, director al biroului din Ankara, Fondul German Marshall al Statelor Unite
Moderator: Tim Judah, corespondent pentru Balcani, The Economist

B. Albatros sau Lebăda Neagră? Securitatea maritimă în estul Mediteranei și în Marea Neagră (Sala de ședințe din Galați)

Prin acțiunile Rusiei în Siria, dar și prin efectele crizei refugiaților, Mediterana de Est și Marea Neagră au devenit, de facto, un singur spațiu strategic. Acest lucru ridică probleme dificile în ceea ce privește elaborarea unor răspunsuri politice coerente și eficiente atât în cadrul NATO, cât și al UE. Amestecul de amenințări clasice, hibride și neconvenționale, precum și realitatea imperativelor umanitare, economice și politice complică și mai mult situația. Ce rol joacă dinamica ruso-turcă în dimensiunea maritimă? Care sunt măsurile pe care Occidentul le-ar putea lua pentru a aborda în comun aceste surse de insecuritate și pentru a contribui la stabilitatea pe termen lung a regiunii? Mai precis, ce pot face NATO și membrii săi din regiune pentru a asigura eficacitatea rolului Alianței și pentru a transforma Marea Mediterană de Est și Marea Neagră într-un spațiu de securitate comună?

Sebastian Huluban, consilier de stat, Departamentul de Securitate Națională, Administrația Prezidențială a României (de confirmat)
CAM Constantin Ciorobea, șef adjunct al Statului Major al Forțelor Navale Române
Antonia Colibasanu, analist senior, Geopolitical Futures
Pavel Felgenhauer, analist, Novaya Gazeta
Mustafa Aydin, rector, Universitatea Kadir Has
Mihai Carp, șef adjunct de secție, Divizia de Operațiuni a Statului Major Internațional, NATO
Moderator: Dimitar Bechev, cercetător invitat, Centrul de Studii Europene, Universitatea Harvard

16:15 – 16:30 Pauză de cafea

16:30 – 18:00 Sesiunea 4. Sesiune plenară: Dincolo de Sykes-Picot? O oportunitate de realiniere în Orientul Mijlociu? (Sala de bal „Constanța”)

Orientul Mijlociu extins și lumea arabă sunt marcate atât de convulsii sociale, cât și de războaie prin intermediari, deghizate în războaie civile. În contextul în care administrația SUA este împiedicată de dinamica alegerilor prezidențiale și de efectele pe termen lung ale alegerilor politice din trecut, vidul de putere este umplut de actori noi și de cei care revin în forță. Acest lucru este evident în Siria și Yemen. Mai multe inițiative la Consiliul de Securitate al ONU sau la Geneva s-au dovedit a fi doar false starturi. Împinse în continuare de realiniamentele globale și de realitățile regionale, puterile-cheie și facțiunile locale resimt presiunea pentru un nou cadru, mai stabil și mai puțin tensionat. Este posibil un realiniament în ciuda intereselor aparent incompatibile între ele? În ce măsură joacă un rol perspectivele sociale? Care sunt implicațiile pe termen lung ale actualului status quo din Siria atât pentru lumea musulmană, cât și pentru Occident? Relațiile binomiale de lungă durată (Israel – SUA, Turcia – SUA, SUA – Arabia Saudită) resimt efectele schimbărilor ideologice, sociale și demografice. Cât de stabilă este detensionarea relațiilor ruso-turce? Care sunt așteptările rezonabile privind aspectul Orientului Mijlociu peste 5 ani?

Discurs principal: Daniela Gitman, secretar de stat pentru afaceri globale, Ministerul Afacerilor Externe

Christina Lin, cercetătoare, Centrul pentru Relații Transatlantice din cadrul Școlii Paul H. Nitze de Studii Internaționale Avansate (SAIS), Universitatea Johns Hopkins
Barbaros Binicioğlu, reprezentantul din Istanbul, Centrul de Politici din Ankara
Koert Debeuf, cercetător invitat, Centrul pentru Rezolvarea Conflictelor Intractabile, Universitatea Oxford
Mehmet Öğütçü, președinte, Global Resources Partnership, Marea Britanie
Andrei Tarnea, director executiv, Institutul Aspen România
Moderator: Marta Dassù, director senior pentru afaceri europene, Institutul Aspen, redactor-șef al revistei Institutului Aspen Italia, „Aspenia”

16:30 – 18:00 Sesiune paralelă: Vectori și linii de fractură în tendințele strategice actuale (discuție la masa rotundă, doar pe bază de invitație) (Sala de ședințe Brașov)

Statele Unite se pregătesc pentru următoarele alegeri prezidențiale, în timp ce Uniunea Europeană se confruntă cu multiple provocări interne, precum Brexit-ul, criza refugiaților și popularitatea partidelor anti-UE și populiste, războiul din Ucraina și propaganda rusă. O viziune strategică puternică și o conducere de vârf sunt esențiale pentru menținerea stabilității pe ambele continente. Provocările cu care se confruntă astăzi tinerii lideri din domeniile strategice implică componente importante de gestionare a crizelor, gestionarea noilor tehnologii, navigarea în contexte culturale complexe, amenințări hibride și scenarii de securitate imprevizibile. Cum se pot pregăti mai bine pentru aceste procese complexe de analiză și luare a deciziilor? Cum pot fi evitate crizele internaționale majore și care este responsabilitatea noii generații de strategi în menținerea dialogului și a stabilității transatlantice? Cum influențează apariția tendințelor și a opiniilor publice la nivel global, mediate de internet și de mass-media digitală, instrumentele de prognoză strategică, planificare și interacțiune operațională? Putem vorbi despre o eră digitală în diplomație?

Cathryn Cluver, director executiv, Proiectul „Viitorul diplomației”, Centrul Belfer pentru Știință și Afaceri Internaționale, Universitatea Harvard
David Kramer, director principal pentru drepturile omului și democrație, Institutul McCain pentru Leadership Internațional
Moderator: Dimitar Bechev, cercetător invitat, Centrul de Studii Europene, Universitatea Harvard

20:00 – 21:30 Cina de lucru a Forumului de la București: O viziune occidentală comună asupra lumii?

Carlo Strenger, profesor de filosofie și psihologie, Universitatea din Tel Aviv
E.S. Sorin Ducaru, secretar general adjunct pentru provocări emergente în domeniul securității, NATO
Cathryn Cluver, director executiv, Proiectul „Viitorul diplomației”, Centrul Belfer pentru Știință și Afaceri Internaționale, Universitatea Harvard
Moderator: Alina Inayeh, director al biroului din București, German Marshall Fund of the United States

21:30 Sesiuni „Night-owl” (sesiuni paralele neoficiale, închise presei, accesibile doar pe bază de înscriere prealabilă)

A. Unitate în Noua Europă? (Sala de ședințe din Timișoara)

Zsuzsanna Szelényi, deputată în Parlamentul Ungariei
Matei Paun, partener coordonator, BAC Investments
Roberto Menotti, redactor-șef al publicației online „Aspenia”, consilier principal pentru activități internaționale, Aspen Institute Italia
Moderator: Dani Sandu, sociolog independent, specialist în sociologia dezvoltării

B. East Side Story (Sala de ședințe Galati)

Andrei Kolesnikov, asociat senior și președinte al Programului de politică internă și instituții politice din Rusia, Carnegie Moscow Center
Mehmet Öğütçü, președinte, Global Resources Partnership, Marea Britanie
Iulian Fota, analist în domeniul politicii militare și de externe
Moderator: Orysia Lutsevych, manager, Forumul Ucrainei, Chatham House

Republica Moldova – O lecție învățată? (Sala de ședințe din Brașov)

Hanna Shelest, redactor-șef, UA: Ukraine Analytica
Vadim Pistrinciuc, deputat în Parlamentul Republicii Moldova
Vladimir Socor, analist politic specializat în afaceri est-europene, Fundația Jamestown
Igor Munteanu, director executiv al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”
Dan Dungaciu, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române (IRRA)
Moderator: Ovidiu Nahoi, redactor-șef, RFI România

D. Regiunea sudică – O oportunitate de schimbare decisivă în Orientul Mijlociu (Sala de ședințe din Oradea)

Marc Franco, cercetător asociat senior, Institutul Regal Egmont pentru Relații Internaționale
Mustafa Aydin, rector, Universitatea Kadir Has
Mohammed Nosseir, director general la Global Marketing Consultancy, autor de articole pe teme liberale și de reformă, fost membru al Biroului Politic al Partidului Egiptean Liber
Koert Debeuf, cercetător invitat, Centrul pentru Rezolvarea Conflictelor Intractabile, Universitatea Oxford
Moderator: Daniela Schwarzer, directoarea Institutului de Cercetare al Consiliului German pentru Relații Externe

7 octombrie

08:30 – 09:45 Mic dejun de lucru: Noutăți pe frontul de est? (capacitate limitată, numai pe bază de înscriere prealabilă, Sala de ședințe Timișoara)

Cele mai dezbătute acțiuni externe ale Rusiei din această vară au vizat Siria și Convenția Partidului Democrat. Deși situația din Donbas nu pare să se fi schimbat, nici nu este stabilă. Atât din punct de vedere practic – în ceea ce privește capacitatea sa de a susține simultan două operațiuni costisitoare și complexe –, cât și din punct de vedere al percepției, Rusia a optat pentru o abordare discretă. Sancțiunile dau rezultate? Ce pot face Europa și SUA pentru a contracara apariția unui alt conflict înghețat complex la pragul Europei? Ucraina continuă să se lupte cu propriii demoni. Oare societatea ucraineană se obișnuiește cu conflictul care mocnește? Care sunt dinamica cheie care modelează procesul politic din Ucraina? Ce implicații vor avea acestea asupra relațiilor țării cu Occidentul și cu Rusia? Moldova intră în sezonul alegerilor prezidențiale cu un spectru politic divizat și confuz. După o scurtă revenire la intensitate maximă, conflictul armeno-azer este din nou sub control, iar criza politică locală domină atât Erevanul, cât și Baku. Georgia a fost în mare parte absentă din știri, dar se străduiește să-și recâștige performanța economică de acum câțiva ani. Care sunt perspectivele fostului Parteneriat Estic? Europa, dominată de triada crizelor interne (financiară, migrație și terorism), trebuie să facă față ascensiunii populismului și forțelor centrifuge evidențiate de votul pentru Brexit. Presată de riscurile externe din sudul său și din Siria, UE pare mai puțin interesată să se ocupe de complicațiile țărilor din fostul Parteneriat Estic. Deși Strategia Globală oferă o anumită perspectivă asupra următoarei etape, nu este deloc clar dacă aceasta va avea impact în UE post-Brexit. Cu SUA prinsă în haosul electoral, regiunea este lăsată să se descurce cu acești demoni în mare parte pe cont propriu. Va reuși oare?

Orysia Lutsevych, manager, Ukraine Forum, Chatham House
Hanna Shelest, redactor-șef, Ukraine Analytica
Iulian Groza, director executiv, Institutul pentru Politici și Reforme Europene
Andrei Popov, fost viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova
Moderator: Tim Judah, corespondent pentru Balcani, The Economist

10:00 – 10:45 Ședință plenară: Discuție pe tema: O nouă viziune strategică europeană (Sala de bal „Constanța”)

Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședintă a Comisiei Europene
Lazar Comănescu, ministrul afacerilor externe, Guvernul României
Moderatori: Cristina Cileacu, jurnalistă, Digi24, și Radu Tudor, analist politic și militar

10:45 – 11:00 Pauză de cafea

11:00 – 12:20 Sesiunea 5. Masă rotundă plenară: Critica rațiunii practice? O Europă puternică: acolo unde strategia întâlnește realitatea (Salonul D, Sala Mare de Bal)

Unul dintre cele mai importante elemente aflate în centrul crizelor care se suprapun în Europa este migrația. Fie că este vorba despre libertatea de circulație în UE, despre spațiul Schengen sau despre tratamentul acordat refugiaților, aceste probleme rămân încă nerezolvate. Acordul provizoriu cu Turcia oferă, deocamdată, o pauză. Pe măsură ce complicațiile legate de Brexit devin evidente, promisiunile politicienilor populiști, de dreapta și anti-UE sună puțin fals. În același timp, partidele anti-sistem, populiste și, uneori, de extremă dreaptă din Europa sunt încă în ascensiune, reprezentând o provocare tot mai mare pentru forțele mainstream. Acest lucru creează complicații interne și externe pentru Europa. Contextul este nefavorabil pentru abordarea „problemelor nerezolvate” din Balcani și din estul Europei. Ce se poate face pentru a remedia deficiențele instituționale și politice existente și pentru a restabili încrederea cetățenilor UE în capacitatea Uniunii de a asigura frontiere eficiente și sigure, precum și o politică de migrație justă, umană și durabilă? Ce înseamnă acest lucru pentru relația UE cu Turcia și cu alte țări candidate? Pe de altă parte, ce înseamnă acest lucru pentru relația sa cu SUA? Teama și aversiunea față de globalizare și de narațiunea sa multiculturală joacă un rol esențial în ascensiunea populismelor. Într-o anumită măsură, acesta este factorul care a alimentat discursul care a dus la Brexit și care susține liderii „democrați iliberali” neo-suveraniști din Europa Centrală. Ce impact va avea acest lucru asupra șanselor de încheiere a unui acord TTIP cu următoarea administrație americană? Situația este deosebit de dificilă, având în vedere că SUA se confruntă cu sentimente similare împotriva liberului schimb și cu un val de populism. Cu alegerile care se apropie în Franța și Germania, contextul necesar pentru adoptarea unor politici practice și sensibile, indispensabile pentru construirea unei Europe puternice, pare iluzoriu pentru mulți. Cum se poate schimba această situație?

Dragos Tudorache, ministrul de Interne al României
Aleksandar Andrija Pejović, secretar de stat pentru Integrare Europeană, negociator-șef pentru aderarea Muntenegrului la UE, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Muntenegrului
Frances Burwell, vicepreședinte, Uniunea Europeană și Inițiative Speciale, Atlantic Council
Daniela Schwarzer, directoarea Institutului de Cercetare, Consiliul German pentru Relații Externe
Moderator: Ivan Vejvoda, vicepreședinte senior pentru programe, Fondul Marshall German al Statelor Unite

12:20 – 12:30 Pauză de cafea

12:30 – 14:00 Sesiunea 6. Masă rotundă plenară: Revenirea la normal – Finanțarea economiilor din afara zonei euro într-o epocă marcată de incertitudini (Salonul D, Sala Mare de Bal)

Sistemul bancar european încă se confruntă cu efectele celei mai grave crize economice și financiare din istoria sa. Dincolo de politicile specifice, criza își are rădăcinile în concepția imperfectă a mecanismelor financiare și bugetare ale UE. Naționalismul economic își face din nou apariția în multe țări ale UE, fiind deosebit de evident în țările din Europa Centrală și de Est. Un discurs populist îndreptat împotriva „intereselor străine”, a „capitalului străin” și a UE se îmbină cu o critică la adresa valorilor decadente ale Europei. Ascensiunea unei noi mentalități conservatoare și naționaliste este folosită pentru a apăra politici economice și sociale iliberale. Pe fondul unei nemulțumiri publice crescânde față de politicile neoliberale și al unei critici deschise la adresa globalizării (adesea ambele fiind asociate cu UE și problemele acesteia), Europa se află sub o presiune puternică de a se reforma. Creșterea economică scăzută, care durează de un deceniu, în unele dintre marile sale economii, precum și șomajul în rândul tinerilor, care rămâne la un nivel ridicat în economiile nereformate, generează presiuni sociale și politice suplimentare. Brexit-ul a scos în evidență toate aceste probleme și le-a plasat în centrul eforturilor specifice de reformă ale Europei. Întreprinderile sunt obosite de riscurile politice și sistemice și caută stabilitate. Nu li se oferă nimic de acest fel. Având în vedere că Franța și Germania se îndreaptă spre alegeri, Italia organizează un referendum cu perspective neclare, iar Spania se întoarce pentru a treia oară la urne fără a reuși să obțină o majoritate de guvernare, nu este de mirare că mediul de afaceri nu este foarte optimist în privința perspectivelor economice ale UE. În același timp, există puține alte domenii de investiții sigure. Dincolo de riscurile politice evidente din regiunea Europei Centrale și de Est, care sunt perspectivele de convergență? Cum poate Europa să răspundă solicitărilor privind mecanisme mai eficiente în zona euro și să dea curs cererilor pentru reguli mai flexibile pentru statele membre? Poate planul Juncker să fie actualizat și extins în mod semnificativ pentru a servi acestui scop?

Enache Jiru, secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice
Jacek Rostowski, președinte al consiliului de administrație, Fundația pentru Liberalism Contemporan, fost ministru al finanțelor și viceprim-ministru al Poloniei
Daniel Badea, partener coordonator, Clifford Chance Badea
Steven Van Groningen, președinte și director general al Raiffeisen Bank România, președinte al Consiliului Angajatorilor din Sectorul Bancar din România
Raluca Tintoiu, director general al Fondului de Pensii NN, președinte al Asociației pentru Pensii Administrate Privat din România (APAPR)
Cezar Scarlat, partener, director al Abris România
Moderator: Radu Soviani, jurnalist economic

14:00 – 14:40 Pauză de prânz (Foaierul sălii Grand Ballroom)

14:40 – 16:30 Sesiunea 7. Masă rotundă plenară: „Să dăm o șansă energiei: Uniunea Energetică și transformările regionale ” (Salonul D, Sala Mare de Bal)

Energia verde și durabilă, dar și o revoluție energetică pentru creștere economică și locuri de muncă, sunt teme prezente în alegerile din SUA, în politica poloneză și constituie chiar esența Acordului de la Paris privind schimbările climatice. În multe privințe, politicile energetice sunt principalul factor care modelează viitorul societăților noastre și al planetei noastre. Tranziția este complicată, iar deciziile necesare pentru ca aceasta să aibă succes sunt complexe. Odată cu recenta decizie a OPEC privind reducerea ofertei, se observă o revenire clară la măsuri active menite să genereze creștere în sectorul combustibililor fosili. Acesta din urmă va continua să joace un rol semnificativ în tranziția energetică. Odată cu noile acorduri privind aprovizionarea din Turcia și Europa de Sud-Est, precum și cu măsurile concrete privind interconectivitatea transfrontalieră, sectorul energetic din regiune intră într-o nouă etapă de dinamism. Rămân însă provocările legate de extracția onshore și offshore, precum și problemele noi, dar dificile, legate de guvernanță și performanța pieței. Sunt necesare reforme la nivel național și la nivelul UE pentru a finaliza proiectul unei Uniuni Energetice Europene. Cum se va desfășura acest proces în contextul renașterii naționalismului economic și al pariurilor pe termen scurt? La celălalt capăt al spectrului politic, de afaceri și științific, la ce ne putem aștepta din punctul de vedere al impactului tehnologiilor disruptive în domeniul energiilor regenerabile, al stocării și al vehiculelor electrice? Vor fi acestea suficient de eficiente pentru a răspunde imperativelor climatice? Ce rol va juca energia în relațiile transatlantice? Ce rol poate juca România în regiune, ca una dintre puținele țări din Europa de Sud-Est cu autosuficiență energetică și ca țară hotărâtă să contribuie la instituirea efectivă a unei Uniuni Energetice la nivelul UE?

Discursuri principale:

Victor Grigorescu, ministrul Energiei al României
David Monsma, director executiv, Programul pentru Energie și Mediu, Institutul Aspen

Participanți la dezbatere:

Niculae Havrilet, președinte, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE)
Azamat Zhangulov, vicepreședinte senior, KMG International
Mehmet Öğütçü, președinte, Global Resources Partnership, Marea Britanie
Haris Boko, consilier șef, Energy Institute Hrvoje Pozar, Croația
Moderator: Corina Murafa, consultant în politici energetice

16:30 – 16:45 Cuvânt de încheiere