Institutul Aspen România , împreună cu Biroul din București al Fondului German Marshall al Statelor Unite și în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale al României și Ambasada Franței în România, cu sprijinul Comisiei Europene și al Diviziei de Diplomație Publică a NATO, va organiza ^{cea de-a 4-a} ediție a Forumului de Securitate Atlantic – Marea Neagră pe 8 iulie 2022, la București.

Forumul de Securitate Atlantic – Marea Neagră este un eveniment internațional la nivel înalt care abordează cele mai arzătoare teme de pe agenda de securitate internațională. În plus, având în vedere contextul geopolitic actual, ediția din 2022 va include și o sesiune de discuții în cadrul Summitului Energetic de la Aspen.

Odată cu războiul atroce declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, securitatea europeană și regională a fost zdruncinată. Lumea așa cum o cunoșteam s-a schimbat radical, atât din punct de vedere al securității, cât și din punct de vedere economic. Încă nu am reușit să înțelegem pe deplin implicațiile acestor schimbări, dar trebuie să ne adaptăm pe măsură ce învățăm. Occidentul a dat dovadă de o mare unitate și hotărâre în fața unei amenințări comune, dar implicațiile mai largi la nivel regional, european și global ale acestui șoc brutal rămân încă de definit, iar noi provocări atât pentru unitatea, cât și pentru hotărârea Occidentului ar putea apărea în viitor.

În Ucraina, odată cu ocuparea de către Rusia a coridorului terestru care leagă Crimeea de Donbass și cu blocada de facto a Mării Azov și a accesului Ucrainei la porturile de la Marea Neagră, regiunea a devenit epicentrul unui nou echilibru dinamic de putere între NATO, UE și Rusia. Acest „vârtej al Mării Negre” – caracterizat de competiție strategică, politică, economică și de valori – va defini însăși natura Noii Arhitecturi Transatlantice de Securitate.

Forumul de Securitate „Atlanticul – Marea Neagră” va coincide, de asemenea, cu două momente decisive pentru regiunea Mării Negre și pentru România: atingerea capacității operaționale intermediare a noului grup de luptă NATO din România, având Franța ca națiune-cadru, și împlinirea a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre Statele Unite și România, în iulie 1997.

În contextul în care Finlanda și Suedia sunt pe cale să devină noi membri ai NATO și la câteva zile după summitul istoric al NATO de la Madrid, Forumul va aborda implicațiile noului Concept strategic al NATO, noua poziție de descurajare și apărare pe flancul estic convenită de lideri, precum și viitorul Parteneriatului strategic NATO-UE. Securitatea energetică, reconstrucția Ucrainei și perspectivele europene ale Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova, securitatea alimentară, libertatea de navigație, noile tehnologii, securitatea cibernetică și combaterea dezinformării vor ocupa un loc important pe ordinea de zi. Forumul va continua să abordeze tema de actualitate a rezilienței societale atât la nivel național, cât și la nivel subnațional.

Organizatori: Institutul Aspen România, Fondul German Marshall al Statelor Unite, Biroul din București
Parteneri instituționali: Ministerul Afacerilor Externe al României, Ministerul Apărării Naționale al României, Ambasada Franței în România
Cu sprijinul: Comisia Europeană, NATO PDD
Parteneri strategici: Institutul Aspen Franța, Aspen Europa Centrală, Institutul Aspen Kiev
Parteneri: OMV Petrom, Enel, Modex, Premier Energy, Publicis Groupe
Susținători: Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești
Parteneri media: AGERPRES, Profit.ro, Profit News, CaleaEuropeana, Kiss FM

Raportul conferinței

Galerie foto a evenimentului

Galerie foto de la recepția cu cocktailuri

Ordinea de zi

09.30 – 10.00 EEST Înregistrare și cafea de bun venit

10.00 – 10.20 EEST Cuvânt de deschidere

• Sergiu Manea, președinte interimar al Institutului Aspen din România (prezent fizic)
• Sergiu Panainte, director interimar al Biroului din București al Fondului Marshall German al SUA (prezent fizic)
• Laurence Auer, ambasadorul Franței în România (prezent fizic)

10.20 – 11.00 EEST Discursul de deschidere

• Victoria Nuland, subsecretar de stat pentru afaceri politice, Departamentul de Stat al SUA (mesaj preînregistrat)
• Simona Cojocaru, secretar de stat, Ministerul Apărării Naționale (prezentă fizic)
• Oleksii Reznikov, ministrul Apărării al Ucrainei (participare virtuală)
• Juansher Burchuladze, ministrul Apărării Naționale al Georgiei (mesaj înregistrat în prealabil)

11.15 – 12.00 EEST Masa rotundă 1 Sesiune de panel în cadrul Summitului Energetic de la Aspen: Securitatea energetică europeană – decuplarea de Rusia, asigurând în același timp tranziția verde

Rusia a folosit energia ca pe o armă puternică de politică externă, profitând de dependența principalelor economii europene de gazul natural rusesc. Războiul din Ucraina, coroborat cu aprovizionarea insuficientă din alte surse, a dus la o creștere drastică a prețurilor care afectează consumatorii europeni. Chiar și înainte de război, una dintre prioritățile cheie ale Uniunii Europene era Tranziția Verde, care vizează atingerea neutralității carbonului până în 2050. Criza actuală a oferit impulsul necesar pentru accelerarea acestei tranziții și pentru utilizarea energiei din surse regenerabile (inclusiv a energiei nucleare), care prezintă avantajul suplimentar de a fi independentă de tensiunile geopolitice. În special, UE a lansat REPowerEU, un plan menit să reducă rapid dependența de combustibilii fosili ruși și să accelereze tranziția verde. Astfel, există condițiile necesare pentru trecerea la un model economic durabil, eliminându-se în același timp o importantă vulnerabilitate geopolitică a Europei. Panelul va discuta modul în care această tranziție poate avea loc, analizând totodată posibile măsuri pe termen scurt care să abordeze actuala criză energetică. De asemenea, vor fi abordate rolul gazului natural ca combustibil de tranziție și exploatarea resurselor din Marea Neagră. 

• Manuel Rivas Rabago, șef al echipei de analiză a pieței, Unitatea de economie șefă, Direcția Generală Energie, Comisia Europeană (participare virtuală)
• Cristian Bușoi, președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Parlamentul European (participare virtuală)
• Sylvia Beyer, analist principal în domeniul politicii energetice, Agenția Internațională pentru Energie (participare virtuală)
• Alessio Menegazzo, directorul departamentului de Sustenabilitate și Relații Instituționale, Enel România (prezent fizic)

Moderator: Cristian Păun, profesor , Facultatea de Relații Economice Internaționale, Academia de Studii Economice din București (prezență fizică)

12.10 – 12.45 EEST Masa rotundă 2 Cum va arăta pacea? 

Nu este încă clar cum și dacă războiul din Ucraina se va încheia în viitorul apropiat. În ciuda eșecului inițial al Rusiei de a cuceri Kievul și de a răsturna guvernul ucrainean, armata rusă a reușit să-și asigure un coridor terestru între Crimeea ocupată, Donbas și sudul Rusiei, deși cu costuri militare, politice și economice extrem de ridicate. Această masă rotundă va discuta toate opțiunile posibile pentru viitor, cum ar fi o soluționare prin negocieri, un conflict înghețat și anexarea teritoriului cucerit la Federația Rusă sau o escaladare suplimentară a conflictului. Participanții la discuție vor analiza, de asemenea, viitorul relațiilor dintre Rusia și Occident, precum și implicațiile pentru securitatea transatlantică. 

Discurs principal: Jan Lipavský, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Cehe (mesaj înregistrat în prealabil)

• David Beasley, director executiv al Programului Alimentar Mondial (mesaj înregistrat în prealabil)
• Olha Stefanishyna, viceprim-ministru pentru integrare europeană și euro-atlantică, Ucraina (participare virtuală)
• Oleg Serebrian, viceprim-ministru responsabil cu reintegrarea, Republica Moldova (prezent fizic)
• Olivier Cadic, vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe, apărare națională și forțele armate din Senatul Franței (prezent fizic)

Moderatoare: Ana-Maria Roman, jurnalistă la Antena 3 și prezentatoare a emisiunii „News Hour” de la CNN (prezentă fizic)

12.50 – 13.10 EEST Discuție informală pe tema prezența avansată a grupului de luptă multinațional al NATO în România

• Colonelul Flavien Garrigou-Grandchamp, reprezentant național principal în România, Ministerul Forțelor Armate, Franța (prezent fizic)
• Radu Tudor, analist politic și de apărare (prezență fizică)

13.10 – 14.20 EET Pauză de prânz

14.20 – 15.00 EEST Masă rotundă 3 Reziliența democratică și un nou contract economic și social – în parteneriat cu Institutul Aspen din Franța

Panelul va discuta modalități de a promova dezvoltarea unei abordări cuprinzătoare și dinamice, dar totodată operaționale, a rezilienței, inclusiv în vederea implementării „rezilienței prospective” – proiectarea rezilienței în viitor și completarea noțiunilor tradiționale de securitate teritorială cu acțiuni menite să abordeze „securitatea fluxurilor” – protejând legăturile critice care unesc societățile între ele. De asemenea, panelul va încerca să stimuleze discuțiile privind modalitățile optime de a urmări o agendă euro-atlantică consolidată în materie de reziliență, inclusiv prin explorarea sinergiilor necesare între instituțiile relevante și părțile interesate din societate. Cum pot societățile noastre să pună în practică instrumentele de reziliență democratică, societală și colectivă, care se întăresc reciproc, și cum putem ajunge la un acord privind un nou contract social care să ne protejeze valorile? Panelul va aborda, de asemenea, dezinformarea online și știrile false, precum și presiunea pe care aceste tactici o exercită asupra instituțiilor și asupra indivizilor. Utilizate uneori ca parte a unor campanii de influență pe scară largă, aceste instrumente vizează subminarea încrederii în instituții precum NATO, UE și guvernele statelor membre și ale țărilor partenere. Care sunt cele mai bune strategii pentru a contracara acest fenomen? 

• Yasmin Green, director de cercetare și dezvoltare, Jigsaw, Alphabet Inc. (participare virtuală)
• Jean-Christophe Bas, fondator și director general al Connecters for Peace; membru al consiliului de administrație al Aspen France (participare virtuală)
• János Bertók, director adjunct, Direcția de guvernanță publică a OCDE (participare virtuală)
• Jakub Kalenský, analist principal, Centrul european de excelență pentru combaterea amenințărilor hibride, Finlanda (participare virtuală)

Moderator: Clara Volintiru, director al Programului „New Economy & Society” al Aspen (prezență fizică)

15.10 – 15.50 EEST Panelul 4 Soluții digitale și reziliență cibernetică – adaptarea la noua realitate 

Încă înainte de invazia Ucrainei, atacurile cibernetice constante, deseori desfășurate în numele unor actori statali și menite să afecteze și să perturbe sistemele informatice ale democrațiilor liberale, au condus la o schimbare de paradigmă în domeniul securității și apărării. Aliații NATO au adoptat un Angajament privind apărarea cibernetică și își consolidează în continuare apărarea cibernetică națională pe baza angajamentelor asumate. Astfel, consolidarea rezilienței cibernetice devine din ce în ce mai mult o prioritate în întreg spațiul transatlantic. Panelul va dezbate posibile strategii în acest sens, precum și cooperarea în spațiul cibernetic, analizând perspectivele pentru NATO, relațiile transatlantice și România. În plus, panelul va discuta rolul-cheie al soluțiilor provenite din sectorul privat în promovarea stabilității și reducerea riscurilor în spațiul cibernetic.

• Anne Neuberger, adjunct al asistentului președintelui și consilier adjunct pentru securitate națională în domeniul securității cibernetice și al tehnologiilor emergente, Consiliul de Securitate Națională al Casei Albe (participare virtuală)
• Dragoș Tudorache, președinte al Comisiei speciale pentru inteligența artificială în era digitală, Parlamentul European (în format virtual)
• Dan Cîmpean, director al Direcției Naționale de Securitate Cibernetică din România (prezent fizic)
• MihaiIvașcu, director general, Modex (prezență fizică)

Moderator: Radu Puchiu, director al Programului „Tehnologie și societate” al Aspen (prezență fizică)

16.00 – 16.50 EEST Masa rotundă nr. 5: Transformarea securității transatlantice în urma Conceptului strategic al NATO și a „Busolei strategice” a UE

Invazia Rusiei în Ucraina a consolidat cooperarea transatlantică și a condus la concluzia unanimă că securitatea statelor membre NATO trebuie consolidată. Pentru a face față noilor provocări și a se adapta la noile realități geopolitice, NATO va lansa, în cadrul Summitului de la Madrid, Conceptul său strategic pentru următorul deceniu, cu scopul de a reflecta și de a răspunde evoluțiilor actuale, precum și de a integra lecțiile pe care Alianța le-a învățat în ultimele luni. În ce măsură reflectă acest concept regiunea, vulnerabilitățile și nevoile acesteia și cum reflectă rolul politic sporit pe care NATO și-a asumat să îl joace? În același timp, în calitate de actor economic puternic și motor al democratizării, UE poate și ar trebui să aibă o prezență mai proeminentă în vecinătatea sa și urmărește să joace un rol mai important în abordarea nevoilor sale de securitate. Uniunea a lansat „Busola strategică”, cu scopul de a evalua mediul său strategic, amenințările și provocările cu care se confruntă, precum și implicațiile acestora. Cum vor contribui acest instrument și alte instrumente noi la asigurarea unei mai mari coerențe în domeniile securității și apărării și la elaborarea unui răspuns european comun la amenințările de la frontierele sale? 

• Generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării din România (prezent fizic)
• Elinor Hammarskjöld, director general pentru afaceri politice, Ministerul Afacerilor Externe al Suediei (participare virtuală)
• Daniel Hamilton, președinte al Transatlantic Leadership Network, cercetător principal la SAIS, Universitatea Johns Hopkins (participare virtuală)
• Yordan Bozhilov, viceministru al Apărării, Bulgaria (participare virtuală)
• Bashkim Hasani, viceministru al Apărării, Republica Macedonia de Nord (participare virtuală)

Moderator: Cristina Cileacu, jurnalistă, DIGI24 (prezentă fizic)

17.00 – 17.40 EEST Masa rotundă nr. 6 Un nou Plan Marshall pentru Europa de Est?

Având în vedere că războiul a afectat grav economia ucraineană, devine din ce în ce mai evident că reconstrucția va necesita un efort financiar uriaș. Instituțiile politice și financiare occidentale trebuie să se implice în procesul de sprijinire a reconstrucției, atât prin asistență financiară, cât și prin transfer de know-how, pentru a crea cadrul necesar stabilității și prosperității. De unde vor proveni acești bani? Care este rolul României și al țărilor din regiune în reconstrucția Ucrainei?

• Florin Spătaru, ministrul Economiei, Guvernul României (prezent personal)
• Profesorul Emmanuel Dupuy, președinte al Institutului pentru Studii privind Perspectivele și Securitatea Europeană (IPSE) (prezență fizică)
• Vasile Iuga, fondator și partener la Valorem Business Advisors; trezorier al Institutului Aspen România (prezență fizică)

Moderator:Clara Volintiru, director al Programului „New Economy & Society” al Aspen (prezență fizică)

17.40 – 17.50 EEST – Cuvânt de încheiere

18.30 – Recepție cu cocktail dedicată celei^{de-a 25-a} aniversări a parteneriatului strategic dintre Statele Unite și România

• Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO
• Shane Dixon, adjunctul șefului misiunii, Ambasada Statelor Unite în România
• Mesaj oficial din partea lui Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților și al Grupului PRO-America din Parlamentul României, prezentat de Ana-Maria Cătăuță, vicepreședintă a Grupului PRO-America din Parlamentul României
• Florin Spătaru, ministrul Economiei, Guvernul României
• Josephine Payne, președinte, Ford România
• John Florescu, fondator și președinte al Fundației „Friends of Romania”
• Ionuţ Simion, președinte, AmCham