Cea de-a patra ediție a Forumului de Securitate Atlantic-Marea Neagră a avut loc pe 8 iulie 2022 și a oferit o platformă pentru diverși actori în vederea discutării implicațiilor crizei din Ucraina și a consecințelor unui context internațional dinamic, prezentând diferite abordări și obiective. Un grup select de lideri naționali și internaționali, experți în politici publice, funcționari guvernamentali, directori de întreprinderi și reprezentanți ai organizațiilor de cercetare s-au reunit la București pentru o discuție deschisă privind teme de mare actualitate din domeniile securității, geopoliticii și economiei.

Cea de-a 4-a ediție a Forumului a reunit peste 40 de vorbitori și moderatori, în cadrul a șase sesiuni de discuții și al diverselor dezbateri la nivel înalt, și a inclus o recepție de cocktail pentru a sărbători împlinirea a 25 de ani de la încheierea Parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite ale Americii. La recepție au participat oficiali de rang înalt și reprezentanți ai sectorului privat, care și-au împărtășit gândurile și experiențele, precum și perspectivele privind viitorul parteneriatului, în cadrul celor șapte discursuri de deschidere.

CONCLUZII PRINCIPALE

  • Războiul neprovocat al Rusiei a distrus 75 de ani de pace și prosperitate în Europa și a pus în pericol atât securitatea Europei, cât și acordurile de securitate semnate pentru menținerea păcii.
  • Rusia se aștepta să găsească o Ucraină slabă și un NATO divizat, dar acțiunile Rusiei au avut efectul opus, întrucât Ucraina a luptat cu curaj, iar NATO și-a consolidat unitatea și reziliența. Rusia nu poate menține intensitatea acțiunilor sale agresive; cu toate acestea, un război prelungit este, cel mai probabil, o realitate.
  • Războiul din Ucraina a provocat cea mai gravă criză umanitară din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace, care amenință cu foametea, destabilizarea și migrația în masă.
  • Comunitatea internațională trebuie să găsească o soluție pentru a deschide portul din Odesa pentru exporturile de produse alimentare și pentru a majora finanțarea acordată organizațiilor umanitare care își desfășoară activitatea în Ucraina.
  • Cel mai recent summit al NATO de la Madrid va contribui în mod semnificativ la securitatea colectivă a aliaților, prin aderarea a doi noi membri, Suedia și Finlanda, precum și prin consolidarea măsurilor de securitate cibernetică, creșterea finanțării și revizuirea Conceptului strategic al NATO, care identifică Rusia drept o amenințare majoră.
  • Regiunea Mării Negre va juca un rol esențial în a stabili dacă pacea și democrația vor prevala sau dacă represiunea și tirania vor deveni norma în spațiul transatlantic. Rolul Regiunii Mării Negre este recunoscut în noul Concept strategic al NATO.
  • Poziția strategică a României ar trebui să contribuie la securitatea Mării Negre și la descurajarea agresiunii ruse.
  • O relație mai strânsă și un sprijin sporit acordat statelor din Europa de Est care împărtășesc aceleași valori și sunt pro-occidentale, precum Moldova și Ucraina, sunt esențiale pentru a descuraja Rusia și pentru a valorifica importanța strategică a Mării Negre. 
  • Rusia a transformat energia într-o armă de politică externă și profită de criza petrolului și a gazelor naturale pentru a finanța războiul din Ucraina.
  • UE trebuie să investească în energie regenerabilă și descentralizată, integrată într-o rețea digitală, nu doar pentru a scăpa de dependența de gazul rusesc, ci și pentru a atinge obiectivele climatice ambițioase pe care le-a convenit în cadrul Pactului Verde înainte de războiul din Ucraina. Până în 2030, 45 % din mixul energetic al UE va fi regenerabil.
  • „Green Deal” reprezintă o amenințare pentru Rusia, întrucât gazul este pentru aceasta o armă geopolitică, iar reducerea vânzărilor va duce la pierderea importanței sale. Inițiativa REPowerEU este deosebit de importantă, deoarece elimină Rusia din rolul de furnizor unic de gaz și petrol, respectând în același timp obiectivul de neutralitate climatică până în 2050.
  • Pentru a restabili încrederea în sistemele politice democratice, trebuie încheiat un nou contract socio-economic care să consolideze reziliența față de influențele străine, dezinformarea și informațiile eronate și să întărească democrația prin valori comune și dialog.
  • Întrucât tehnologia domină agenda geopolitică, cel care va stabili regulile transformării digitale va deține avantajul din punct de vedere geopolitic, astfel încât investițiile în inovare sunt absolut necesare. Cooperarea dintre sectorul public și cel privat este esențială pentru succesul democrațiilor occidentale în această competiție.
  • Statele democratice trebuie să-și consolideze reziliența în fața amenințărilor viitoare, cum ar fi cele din domeniul digital sau al securității. Dezvoltarea tehnologiei poate fi descrisă ca o sabie cu două tăișuri, întrucât poate oferi soluții care să sporească capacitățile, dar poate fi folosită și în campanii răuvoitoare.
  • Pentru a consolida reziliența împotriva utilizării rău intenționate a internetului, trebuie aplicată practica „pre-bunking” pentru a stopa informațiile false înainte ca acestea să poată fi răspândite.
  • UE trebuie să aducă îmbunătățiri radicale și semnificative în materie de securitate cibernetică la nivelul infrastructurii sale critice, să-și ajute partenerii să se redreseze în urma unor incidente cibernetice grave, să consolideze normele internaționale pentru a opri atacurile asupra infrastructurii critice (cum ar fi spitalele) și să tragă la răspundere actorii statali și nestatali responsabili de acțiuni cibernetice perturbatoare sau distructive.
  • Blockchain este o tehnologie indispensabilă pentru întreprinderile care doresc să beneficieze de un nivel de încredere cuantificabil în seturile lor de date, aducând o contribuție esențială la securitatea datelor.