Rezumat executiv

Energia reprezintă un subiect central, iar Pactul verde al Uniunii Europene este noua strategie principală de creștere a UE, menită să asigure tranziția economiei Uniunii către un model economic durabil. Este un plan general cu adevărat ambițios, care vizează durabilitatea economiei noastre și protejarea mediului. Anunțat în decembrie 2019, Pactul verde al UE stabilește modul în care Europa poate deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, ceea ce va duce la un mediu mai curat, la energie mai accesibilă, la un transport mai inteligent, la noi locuri de muncă și la o calitate generală mai bună a vieții. Există mai multe mecanisme de finanțare menite să faciliteze punerea în aplicare a Pactului verde al UE, în valoare totală de peste 1 trilion de euro. Acesta reprezintă probabil sămânța următoarei revoluții industriale: Revoluția verde și neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, care are toate șansele să remodeleze aspectele generale ale vieții generațiilor viitoare, în timp ce generația noastră va asigura probabil doar tranziția către aceasta.

În ultimii doi ani, mai ales ca urmare a impactului pandemiei de COVID-19, lumea s-a schimbat în atât de multe moduri profunde, încât aceste schimbări au devenit ireversibile. Însă, în alte cazuri, chiar înainte de pandemie, un proces de transformare începuse deja. Este cazul luptei împotriva schimbărilor climatice, un obiectiv care va obliga toate statele și întreprinderile să se adapteze, să devină mai eficiente și mai durabile. Schimbările climatice reprezintă una dintre principalele provocări economice, sociale și de mediu ale epocii noastre, având o importanță capitală pentru dezvoltarea durabilă.

Impactul pe care schimbările climatice îl au asupra vieții unor comunități din ce în ce mai numeroase din întreaga lume face ca acestea să reprezinte, din punctul de vedere al statului, o problemă de securitate din ce în ce mai importantă.

Dacă vom continua să ne confruntăm cu pericole cauzate de schimbările climatice și dacă acestea devin un risc pentru securitate, atunci ele trebuie abordate în consecință. Poluarea nu cunoaște granițe; o tonă deCO₂ emisă în București este echivalentă cu o tonă de CO₂ emisă în Washington, Delhi sau în alte părți ale lumii. Așadar, din această perspectivă, ar trebui să salutăm și să susținem cu toții dezbaterea privind taxonomia și eforturile depuse de UE, care încearcă să orienteze capitalul – care, la rândul său, are o dimensiune globală – dispunând astfel de un instrument global pentru a aborda o problemă globală, pe baza anumitor criterii care ar trebui să determine viitorul nostru mix energetic.

Pentru a stabiliza temperaturile globale la un nivel sustenabil, emisiile globale de gaze cu efect de seră trebuie să ajungă la zero net până în 2050. Această realitate trebuie să ne ghideze modul în care sprijinim dezvoltarea tehnologică, elaborăm politicile guvernamentale și investim capitalul.

Cu toate acestea, trebuie să fim foarte atenți la modul în care gestionăm această tranziție, întrucât măsurile prea bruște ar putea compromite drumul lung care ne așteaptă.

Este necesară o transformare sistemică la scară largă a economiei globale, iar această transformare trebuie să se producă rapid. Știm, de asemenea, că pentru ca o schimbare semnificativă și durabilă de această amploare să aibă loc, este nevoie ca anumite domenii de activitate să fie coordonate:

  • Politici guvernamentale clare și consecvente pe termen lung, menite să asigure securitatea energetică sub toate aspectele.
  • Tehnologii durabile, eficiente și rentabile, bazate pe lanțuri de aprovizionare solide.
  • Noi structuri de piață la nivel național și internațional, care permit dezvoltarea acestor noi tehnologii și procese.
  • O atitudine favorabilă a consumatorilor, menită să încurajeze și să susțină această schimbare, și, nu în ultimul rând,
  • Finanțare și investiții pentru trecerea de la tehnologiile, procesele și produsele existente, care sunt mai puțin eficiente și mai poluante, la unele mai durabile.

Trebuie abordat, de asemenea, rolul statelor în promovarea acestui tip de proiecte și în sprijinirea tuturor proiectelor mari de infrastructură (nucleare, de gaze, de energii regenerabile și de infrastructură pentru susținerea rețelelor electrice). Pe măsură ce schimbările climatice au devenit o problemă de securitate, rolul statelor devine pe deplin justificat.