Aceasta este prima conferință din cadrul unui nou program, organizată sub egida Inițiativei Aspen pentru Europa, rețeaua Institutelor Aspen din Europa (Franța, Germania, Italia, Europa Centrală, România, Spania și Ucraina). Scopul său principal este acela de a răspunde misiunii și valorilor familiei Aspen de a apăra și promova proiectul de integrare europeană, într-o perioadă marcată de presiuni interne și externe intense și multifacetate.
Scopul acestui eveniment este de a identifica argumente noi în apărarea unei Europe unite și de a da un impuls unei noi etape în parcursul Uniunii Europene, punând un accent reînnoit pe respectarea și reflectarea diferitelor puncte de vedere, interese și ambiții ale celor 27 de state membre, precum și ale potențialilor noi membri.
Concluziile activității noastre vor fi prezentate liderilor politici și grupurilor de interes relevante, atât la nivel național, cât și european. Astfel, seria de conferințe își propune să ofere perspective noi în perspectiva Consiliului European de la Sibiu, România, precum și noii clase politice și instituționale care se conturează după alegerile europene și Brexit.

Parteneri:
Fondul German Marshall al Statelor Unite, biroul din București

Grupuri de reflecție și parteneri academici:
Centrul pentru Studii de Politică Europeană (CEPS)
Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale (FIIA)

Parteneri instituționali:
Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană

Link de înscriere

Lecturi:

CHINA ȘI RUSIA ÎN GUVERNANȚA GLOBALĂ_FIIA

ECFR269_EU_COALITION_EXPLORER_2018_V1.10

Growing United (Raportul Băncii Mondiale)

INSTITUȚII INTERNAȚIONALE_FIIA

PB_Parlamentul_European_după_alegeri

Alegerea UE_carte__FIIA

Ce determină diferențele salariale în Europa_ETUI

Carte albă: Prioritățile României și Președinția Consiliului UE în 2019

Ordinea de zi

Prima zi:⁴ decembrie

13:30 – 14:00: Înregistrare și cafea de bun venit

14:00–14:15 Deschiderea oficială

• Mircea Geoană, președinte , Institutul Aspen România

14:15 – 14:25 Cuvânt de bun venit

•  Luminița Teodora Odobescu, reprezentantă permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană

14:25 – 15:00 Discursuri principale

• Viorica Dăncilă, prim-ministru al României
• Alexander de Croo, viceprim-ministru, ministru al cooperării pentru dezvoltare, al agendei digitale, al telecomunicațiilor și al serviciilor poștale, Guvernul Federal al Belgiei

15:00 – 16:30 Politică, securitate, migrație în Europa: există o cale comună de urmat?

Scena politică din Uniunea Europeană este marcată de tensiuni și provocări care apar atât la nivelul UE, cât și pe scena națională. În ultimii ani, s-a înregistrat o creștere semnificativă a prezenței la putere a partidelor extremiste sau eurosceptice, precum și o tendință tot mai pronunțată de a se concentra asupra problemelor interne și de a consolida o abordare teritorială în ceea ce privește chestiunile de securitate. Evoluțiile geopolitice din ultimii 5 ani au determinat acordarea unei atenții sporite securității militare atât a UE, cât și a statelor membre și a Americii de Nord. Ce pot și ce ar trebui să facă statele membre pentru a promova proiectul european? Care este rolul politicii naționale în anii următori? Care este rolul instituțiilor europene (de exemplu, PE, CE, Consiliul) în anii următori? Cum poate UE să dezvolte o nouă relație constructivă cu Regatul Unit? Există speranța ca securitatea umană să ajungă pe agenda principală? Ar contribui aceasta la o mai mare coeziune europeană și transatlantică? Există măsuri care ar putea fi luate pentru a promova această abordare?

• Francois Fouinat, membru al Consiliului consultativ pentru securitatea umană, Fondul Națiunilor Unite pentru Securitatea Umană
• Pierre Heilbronn, vicepreședinte al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare
• Luca Jahier, președinte al Comitetului Economic și Social European
• Jacob Poushter, director adjunct, Pew Research Center

Moderator: Alina Inayeh, director al biroului din București al German Marshall Fund of the United States

16:30 – 16:45: Pauză de cafea

16:45 – 17:45 Competitivitatea și piața unică în era Revoluției Industriale 4.0

Una dintre principalele realizări ale Uniunii Europene a fost Piața Unică. Deoarece aceasta reprezintă în prezent o parte integrantă a economiilor statelor membre, se adoptă o abordare diferită în gestionarea incertitudinilor pieței globale. Fie că este vorba de competitivitatea la nivel de întreprindere, la nivel sectorial sau la nivelul întregii economii, se observă o suprapunere semnificativă între strategiile industriale naționale și cele europene. În ce măsură sunt elaborate reglementările de piață la nivel național sau european? Cum pot statele membre să facă față cel mai bine tensiunilor comerciale actuale? În ce măsură dispune Uniunea Europeană de instrumentele adecvate pentru a prospera în contextul Revoluției Industriale 4.0?

• Andrea Renda, șef al departamentului de guvernanță globală, reglementare, inovare și economie digitală, Centrul pentru Studii de Politică Europeană
• Holger Schmieding, economist-șef, Berenberg Bank
• Clara Volintiru, conferențiar universitar, Universitatea de Studii Economice din București

Moderator:Cornel Ban, conferențiar în economie politică internațională la City, Universitatea din Londra

19:00 Cină de afaceri (numai pe bază de invitație)

Dialogul de la Aspen – Opinia publică și alegerile europene – O discuție cu:

• Doru Frantescu, director general, Votewatch Europe
• Jacob Poushter, director adjunct, Pew Research Center

A doua zi:⁵ decembrie

08:45 – 9:00: Înregistrare și cafea de bun venit

09:00 – 09:05 Cuvânt de bun venit

• Ivan Hodač, președinte, Institutul Aspen Europa Centrală

09:05 – 09:20 Discursul principal

• George Ciamba, ministru delegat pentru afaceri europene, Guvernul României

09:20 – 09:40Discursul principal

• Ivanna Klympush-Tsintsadze, viceprim-ministru pentru integrare europeană și euro-atlantică, Guvernul Ucrainei

09:40 – 11:00 Echilibru delicat:Uniunea Europeană și politica mondială

Întrucât consensul multilateral pare să fie lăsat deoparte în afacerile internaționale actuale, bilateralismul și regionalismul în ascensiune câștigă teren în schimb. De la războaiele comerciale cu SUA până la provocările în materie de securitate din partea Rusiei, poziționarea externă a Uniunii Europene pare mai esențială ca niciodată pentru supraviețuirea sa internă. Deși se concentrează pe consolidarea parteneriatelor cu țările africane, UE nu poate totuși ignora amenințarea economică crescândă reprezentată de China. În ce măsură poate Uniunea Europeană să fie un actor global în contextul actual? În ce domenii poate Europa să dea un exemplu? Cum pot fi abordate cel mai bine tensiunile în creștere atât cu SUA, cât și cu Rusia? Există o viziune unitară în Uniunea Europeană cu privire la noua geopolitică?

• Jean-Luc Allavena, președinte al Atlantys Investors, președinte al Institutului Aspen din Franța
• IvanHodač, președinte, Institutul Aspen pentru Europa Centrală
• Jacek Rostowski, fost ministru al finanțelor și viceprim-ministru al Poloniei, 2007 – 2013
• Doru Costea, membru al Grupului de Strategie al Institutului Aspen din România, fost ambasador al României în Republica Populară Chineză
• Juha Jokela, director de programe , Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale
• Stephan Richter, redactor-șef, The Globalist

Moderator: Carlo Viviani, șef adjunct al cabinetului, Ministerul Afacerilor Europene din Italia

11:00-11:15 Pauză de cafea

11:15 – 12:30 Liniile de fractură din Europa: coeziune, investiții și bună guvernanță pe mai multe niveluri

Coeziunea a reprezentat unul dintre obiectivele principale ale Comunității Europene și, chiar și după succesiunea cadrelor financiare multianuale, rămâne în continuare una dintre prioritățile de vârf. Deși multe diviziuni sociale și economice au fost eliminate în UE, altele noi continuă să apară, în special în urma crizei financiare. În contextul actual, în care piețele globale sunt marcate de o incertitudine tot mai mare, asigurarea surselor de capital pentru investiții reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru realizarea și menținerea creșterii economice și a dezvoltării. Care sunt principalele provocări generate de disparitățile regionale europene persistente? În ce măsură guvernanța pe mai multe niveluri din UE este adecvată pentru a răspunde rolului economic tot mai important al orașelor și regiunilor sale? Fondurile structurale ale UE vor continua să răspundă nevoilor și priorităților naționale sau vor deveni instrumente subordonate strategiilor la nivelul întregii UE? Reprezintă noile instrumente de investiții ale UE o soluție pentru regiunile rămase în urmă ale Europei?

• Marc Lemaître, director general al Direcției Generale pentru Politică Regională și Urbană, Comisia Europeană
• Daniel Gros, director al Centrului pentru Studii de Politică Europeană
• Mathias Thiemann, conferențiar în domeniul politicilor publice europene, Science Po
• Erika Mezger, director adjunct, Eurofound
• Christian Bodewig, manager de program pentru Europa de Sud, Banca Mondială, biroul din Bruxelles

Moderator:Clara Volintiru, conferențiar universitar, Universitatea de Studii Economice din București, Institutul Aspen România

12:30 – 13:45 Noul pact social: găsirea echilibrului potrivit în vremuri de polarizare și schimbări radicale

Comisia Europeană susține că Uniunea este dispusă să-și apere valorile și interesele. Cu toate acestea, în întreaga UE există încă numeroase dezbateri cu privire la contractul social pe care acesta îl oferă efectiv cetățenilor săi. În vremuri marcate de polarizare și tulburări tot mai accentuate, este mai necesar ca niciodată să se propună un pact social bazat pe o înțelegere comună a drepturilor și obligațiilor reciproce. Acesta reprezintă un element fundamental al legitimității proiectului european. În ce măsură putem vorbi despre un contract social la nivelul UE? Care este pactul social pe care UE îl poate și ar trebui să îl ofere cetățenilor săi în prezent? Care sunt principalele provocări în crearea unui cadru comun pentru un nou pact social? Cum putem implica și angaja mai profund noile generații (generația milenialilor și cele următoare) într-o nouă viziune pentru Europa?

• Petr Zahradník, economist și membru al Comitetului Economic și Social European, Aspen Central Europe
• Marek Naczyk, conferențiar universitar în domeniul politicii sociale comparate, Universitatea din Oxford
• Cornel Ban, conferențiar în economie politică internațională la City, Universitatea din Londra
• Denis Poltavets, director de programe, Institutul Aspen din Kiev

Moderator: Laszlo Andor, șef al Departamentului de Politică Economică al Universității Corvinus (Budapesta), fost comisar european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune (2010-2014)

13:45 – 14:00 Cuvânt de încheiere

• Marta Dassu, director principal pentru afaceri europene, Institutul Aspen

14:00 – 15:00 Prânz