Prezentul raport oferă o imagine de ansamblu asupra provocărilor și oportunităților legate de mobilizarea resurselor în regiune și evidențiază câteva recomandări și observații care ar putea fi considerate contribuții la un nou model de creștere pentru economia României. Acesta reprezintă o sinteză a discuțiilor purtate în cadrul mai multor mese rotunde în timpul conferinței„Abordarea nevoilor, valorificarea resurselor în finanțarea economiilor din afara zonei euro”, organizată de Institutul Aspen România sub auspiciile și la sediul Băncii Naționale a României, pe18 martie 2014.

Raportul începe cu o descriere a provocărilor geopolitice și socio-economice cu care se confruntă țările din afara zonei euro și abordează, pe rând, modalitățile de a răspunde nevoilor unei economii în creștere: cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2014-2020, băncile de dezvoltare, fondurile de pensii, piața de capital și capitalul de risc. Pe parcursul capitolelor sunt evidențiate domeniile prioritare de politică, precum și prioritățile în materie de investiții în infrastructură. Multe dintre considerațiile prezentate sunt valabile pentru toate țările din afara zonei euro, însă evenimentul se concentrează asupra României, a economiei sale și a opțiunilor sale de politică.

Raportul trebuie interpretat ca un pas de tranziție către abordări practice mai coerente în ceea ce privește finanțarea economiei, care vor fi dezvoltate pe bazaînființării unității „Romania Gateway” în 2014. Pornindde la un set amplu de abordări politice promovate deInstitutul Aspen România și partenerii săi, „Romania Gateway” creează spațiul instituțional necesar pentru o cooperare și o coordonare fără precedent între sectorul public și cel privat. Adoptarea sa ca politică oficială de către Guvernul României reprezintă un moment de cotitură pentru convergența politicilor și parteneriatul public-privat în atingerea obiectivelor de finanțare și corelarea acestora cu dezvoltarea durabilă.
„Romania Gateway” este recunoscută ca un proiect strategic de interes național,fiind implementată printr-o echipă dedicată public-privată – Unitatea „Gateway” – șiar trebui să contribuie la dezvoltarea conceptului „Noul Drum al Mătăsii”, care vizează revitalizarea vechiului Drum al Mătăsii printr-o combinație de autostrăzi moderne, legături feroviare și conducte de energie care leagă Europa, Asia și Orientul Mijlociu.

Unitatea „East-West Gateway” are mai multe obiective:(i) identificarea proiectelor strategice pentru România; (ii) analiza tuturor proiectelor identificate din perspectiva raportului cost-beneficiu; (iii) stabilirea unei ierarhii clare a acestor proiecte în funcție de importanța lor, de impactul pe care îl au și de resursele necesare pentru implementare; (iv) structurarea unui mecanism viabil de finanțare și parteneriat pentru proiectele de anvergură; (v) elaborarea unei strategii coerente de comunicare și monitorizare a progreselor la nivelul Guvernului / Primului Ministru.

Principalele recomandări care decurg din raport    

Legat de finanțe

· Înființarea unei Bănci Naționale de Dezvoltare, fie prin crearea unei noi entități, fie prin reorganizarea/reorientarea unei părți din EximBank / CEC Bank
· Crearea unui fond suveran de investiții dedicat infrastructurii
· Asigurarea unei mai bune utilizări a fondurilor UEîn domeniile cu impact maxim și în proiectele mari de infrastructură
· Îmbunătățirea mecanismului PPP; crearea unor vehicule naționale de investiții pe bază de capital propriu și datorii
· Creșterea economiilor prinreforma modelului de pensii șisprijinirea diversificării portofoliului fondurilor de pensii pentru finanțarea infrastructurii
· Modernizarea pieței de capitalpentru a atinge nivelul de „investment grade” prin continuarea reformelor și eliminarea barierelor
· Valorificarea unei strategii de dezvoltare a infrastructurii bine planificate și clare,atrăgând finanțare din bugetul de stat,contribuții din partea BERD / BEI / IFC,fonduri internaționale de investiții de anvergură, dezvoltatori privați șiîmprumuturi sindicalizate de la bănci

Domenii prioritare

· Dezvoltarea infrastructurii agricole și a sectorului de prelucrare a produselor alimentare, combinând resursele naturale cu condițiile favorabile ale forței de muncă.
· Infrastructura de transport:îmbunătățirea rețelei rutiere, feroviare și a porturilorpentru a reduce costurile de transport și comerț și pentru a stimula exporturile.
· Sectorul energetic: continuarea reformelor,îmbunătățirea cadrului de guvernanță pentruîntreprinderile de stat,privatizarea companiilor nestrategiceșirealizarea ofertelor publice inițiale (IPO)pentru companiile strategice.
· Realizarea reformelor în domeniul educației pentru a îmbunătăți competențele șia asigura o mai bună corelare între oferta de forță de muncă și cererea pieței prin formare profesională și investiții în învățământul universitar.
· Îmbunătățirea cadrului de reglementareprin simplificarea procedurilor administrative și adoptarea unei noi legislații care să contribuie la atragerea investițiilor și la încurajarea antreprenoriatului.
· Creșterea investițiilor în cercetare și dezvoltare (C&D)atât din surse private, cât și publice.Dezvoltarea clusterelor industriale în sectoarele cu intensitate ridicată de cunoaștere, intensificarea colaborărilor dintre industrie și universități și acordarea de sprijin pentru start-up-uri.
· Elaborarea unui mecanism de investiții pentru a stimula relațiile economice bilaterale cu Moldova

Mesaje suplimentare

  • Proiectele mari de infrastructură ar trebui realizate pe baza unui consens național și nu ar trebui să aibă o tentă politică, depășind ciclurile electorale.
  • O forță de muncă cu experiență și o conducere competentă sunt condiții indispensabile pentru dezvoltarea unor mecanisme optime de implicare a sectorului privat și public în finanțarea infrastructurii.
  • Cheia succesului constă în crearea unui mediu transparent, credibil și meritocratic, care să se bazeze pe experiența unor profesioniști de vârf